EXCLUSIV Statistica haosului trotinetelor electrice și bicicletelor din Bucureștiul fără piste velo: în 2025 au murit 2 persoane și s-au dat 1.350 de amenzi / În lipsa infrastructurii, utilizatorii trebuie să circule alături de mașini

Utilizarea trotinetelor electrice a generat în București 32 de accidente rutiere grave, soldate cu 2 persoane decedate și 32 rănite grav, în primele opt luni ale anului 2025, potrivit datelor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București furnizate într-un răspuns către G4Media. Principalele cauze identificate de poliție au fost viteza neadaptată la condițiile de trafic, neasigurarea la schimbarea direcției de mers și nerespectarea regulilor de circulație de către utilizatorii de trotinete electrice.

În privința amenzilor, în aceeași perioadă (ianuarie–august 2025), polițiștii Brigăzii Rutiere au dat bicicliștilor și trotinetiștilor din București aproximativ 1.350 de sancțiuni contravenționale. Deși raportul oficial nu precizează detaliat motivele sancțiunilor, printre principalele abateri se numără:

• nerespectarea semaforului roșu,
• neutilizarea pistei atunci când aceasta există,
• circulația pe trotuare,
• traversarea pe trecerea pentru pietoni pe trotinetă electrică,
• transportarea altor persoane,
• conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

În funcție de gravitate, amenzile variază: încălcările majore, precum circulația fără iluminare pe timp de noapte sau conducerea sub influența alcoolului, se sancționează cu 6–8 puncte amendă (1.215–1.620 lei), iar alte abateri, precum neutilizarea pistelor, transportul pasagerilor sau traversarea neregulamentară, sunt sancționate cu 4–5 puncte amendă (810–1.012,5 lei).

În ceea ce privește nepurtarea căștii de protecție, practică întâlnită frecvent în rândul adolescenților, nu există o evidență separată a Brigăzii Rutiere. Legislația prevede obligativitatea purtării căștii doar pentru utilizatorii cu vârsta între 14 și 16 ani, iar minorii sub 14 ani nu au voie să circule pe aceste mijloace de transport pe drumurile publice.

Brigada Rutieră mai menționează, în răspunsul pentru G4Media, că, pe lângă acțiunile de sancționare, desfășoară permanent activități preventive și educative, vizând elevi, studenți și participanți la trafic. În primele opt luni ale anului 2025, polițiștii au organizat sesiuni de educație rutieră în peste 130 de unități de învățământ, implicând aproximativ 840 de clase și grupe, precum și acțiuni în parcuri și societăți comerciale. De asemenea, poliția participă la campanii europene precum Truck&Bus, Seat-Belt, Speed Marathon sau Roadpol Safety Days, pentru a crește siguranța rutieră.

Infrastructura velo în București

În lipsa pistelor velo dedicate și constrânși de prevederile Codului Rutier, care interzic circulația pe trotuare, bicicliștii și trotinetiștii sunt obligați să circule pe carosabil, alături de autovehicule. Această situație se reflectă în statisticile privind accidentele și amenzile din Capitală.

Până la data de 8 august 2024, Capitala dispunea de 26 km de piste care asigură condiții optime pentru bicicliști și 30,92 km care oferă doar condiții minime de funcționare, însumând 57 km de infrastructură. Deși Bucureștiul are o suprafață de aproximativ 240 km², aproape jumătate din cea a Budapestei (525 km²), densitatea urbană ridicată accentuează problemele din trafic, drumuri pe care circulă împreună autovehicule, biciclete și vehicule electrice individuale, inclusiv trotinetele electrice.

Bucureștiul se confruntă cu o infrastructură insuficientă pentru biciclete și trotinete, care în cea mai mare parte nu oferă condiții minime de siguranță și confort. Pentru a remedia această situație, Consiliul General a adoptat în august 2025 Masterplanul Velo, care prevede dezvoltarea unei rețele de 565 km de piste până în 2035, dintre care 150 km trasee principale și 415 km trasee secundare.

Un regulament propriu al orașului privind utilizarea trotinetelor electrice nu există încă. Conform informațiilor Primăriei Capitalei, acesta se află în revizuire, urmând să fie corelat cu normele de siguranță și infrastructura rutieră înainte de aprobare.

Contextul siguranței în trafic

Din punct de vedere al siguranței rutiere, bicicliștii și pietonii sunt printre principalele victime ale accidentelor cu autovehicule. Pe baza datelor furnizate de Poliția Rutieră și Brigada Rutieră, Masterplanul Velo a realizat o analiză a numărului și distribuției spațiale a accidentelor în care au fost implicați bicicliștii.

Conform cartării din 2019, cele mai multe accidente cu bicicliști s-au înregistrat în Sectorul 1 – 53 de cazuri, urmat de Sectorul 2 (42), Sectorul 3 (37) și Sectorul 6 (27). Cel mai mic număr de accidente a fost în Sectorul 5, cu 25 de cazuri.

Zonele cu cea mai mare concentrație de accidente sunt Piața Romană, Piața Victoriei, Universitate și zona Șoseaua Ștefan cel Mare, adică arealele centrale fără infrastructură velo dezvoltată. Cele mai multe accidente au avut loc în afara rețelei existente, în conflicte directe cu traficul auto, mai ales pe arterele principale.

Cauzele accidentelor sunt variate, dar cele mai frecvente includ lipsa de atenție, neglijența bicicliștilor și lipsa echipamentului de protecție (cască, vestă reflectorizantă etc.).

Cartograma inclusă în Masterplan arată că zonele cu densitate mare de accidente sunt situate în zona centrală și pe partea nord-estică și nord-vestică a inelului principal, din proximitatea pistelor existente.

Citește și EXCLUSIV Explozie a numărului de accidente cu trotinete: în anul 2025 s-au produs deja peste 1500, față de puțin peste 1300 în tot anul 2024 / 80% au fost din vina conducătorilor de trotinete / 7 morți și peste 1600 de răniți doar în primele șapte luni din acest an