BREAKING Masterplanul velo a fost adoptat de CGMB / Traseele velo devin condiție obligatorie la reabilitarea străzilor și bulevardelor / Peste 500 km de piste de biciclete, prevăzute să fie realizate în București până în 2035

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a adoptat Masterplanul Velo al Capitalei, care introduce o rețea de piste de biciclete de circa 150 km trasee principale și 415–450 km trasee secundare, conectată cu infrastructura existentă sau în curs de realizare. Rețeaua va lega zone rezidențiale cu locuri de muncă, instituții de educație, centre comerciale, stații de metrou sau transport în comun, dar și cu localități limitrofe Capitalei. Implementarea va fi asigurată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București‑Ilfov, structura responsabilă inclusiv de avizarea traseelor STB.

Masterplanul a fost adoptat cu un amendament al primarului general interimar, Stelian Bujduveanu, prin care toate investițiile în reabilitarea infrastructurii rutiere vor fi corelate obligatoriu cu Masterplanul Velo. Potrivit acestui amendament, implementarea proiectelor de infrastructură velo se va realiza doar cu avizul Comisiei Tehnice de Circulație a Municipiului București, care va verifica respectarea Masterplanului și a normelor tehnice. Bujduveanu a precizat că în Comisia Tehnică vor fi și reprezentanții societății civile pentru a fi consultați la realizarea pistelor.

”Orice investiție la nivelul municipiului București, fie că vorbim de un bulevard sau de o stradă secundară, va fi corelată cu Masterplanul. Nu va mai putea nimeni veni cu un proiect de reabilitare fără să facă pista de biciclete. (…) Primarii de sector sau PMB când vor dori să reabiliteze acel bulevard vor fi obligați prin aviziul de circulație să țină cont ca acolo să existe pista de biciclete conform standardizării din Masterplanul Velo, deci nu vorbim de dungi trase pe trotuar ci de piste de biciclete conform stasului ”, a afirmat Stelian Bujduveanu, primar general interimar.

Totodată, Bujduveanu a spus că intenția este ca aplicarea planului să fie transpartinică și indiferent de mandatul primarilor care se vor succeda în funcție. „Astfel, indiferent ce primar vine la sector, trebuie să se țină de realizarea de piste”, a spus el.

Cum va deveni Bucureștiul velo

Masterplanul Velo pentru București este primul document strategic de dezvoltare coerentă a unei rețele de piste pentru biciclete în toate cartierele Capitalei, până la limita cu județul Ilfov. Documentul a fost elaborat de o echipă de specialiști în mobilitate urbană, în colaborare cu Primăria Capitalei, în urma unei consultări ample desfășurate pe parcursul a peste 2 ani. Procesul a inclus sondaje de opinie, consultări publice și dialog cu primăriile de sector și comunitățile de bicicliști.

Masterplanul prevede o rețea principală de 150 km de piste velo, care traversează orașul pe bulevarde mari și leagă sectoare diferite, gândită ca infrastructură de transport, nu doar agrement. Acestor trasee li se adaugă o rețea secundară de peste 400 km, formată din piste în cartiere și zonele rezidențiale. Scopul este ca bicicleta să devină o opțiune reală și sigură de transport urban.

Pistele vor fi amenajate pe carosabil, nu pe trotuare, cu dimensiuni standardizate (1,25–1,50 m pentru sens unic; 2,50–3,00 m pentru bidirecționale) și spații de siguranță față de traficul auto. În zonele mai înguste, se vor regândi parcările, se pot elimina benzi auto sau se va restrânge profilul rutier pentru a face loc pistelor. Reconfigurările se vor face în funcție de lățimea drumului și fluxul de trafic, fără compromisuri în privința siguranței.

Proiectul va include puncte intermodale, cu parcări de biciclete în apropierea stațiilor de metrou, gări sau zone de birouri. Se are în vedere și un parteneriat cu Metrorex pentru acces cu bicicleta în subteran și posibilitatea parcării acesteia în incinta stațiilor.

Implementarea infrastructurii ar urma să dureze 5–10 ani, în funcție de bugete și etapele tehnico-economice. O simulare a prioritizării lucrărilor a identificat bulevarde precum Colentina, Pantelimon, Ghencea, Basarabia, Extindere Lacul Morii și Parcul Liniei ca fiind primele unde pot începe lucrările, unele finanțate prin PNRR. Primăriile de sectoare pot, la rândul lor, realiza piste atât din rețeaua principală, cât și din cea secundară, dacă le finanțează din bugetele proprii.

Deși în prezent Bucureștiul are doar 25 km de piste, deseori discontinue și neîntreținute, sondajele arată că o proporție semnificativ mai mare de bucureșteni ar fi dispuși să folosească bicicleta zilnic dacă ar exista infrastructură sigură. Masterplanul Velo este un pas esențial pentru a răspunde acestei nevoi, dar și pentru a deschide orașul către alternative de mobilitate durabilă.

Conectarea rețelei cu județul Ilfov, inclusiv prin „centura verde” și pădurile din jurul orașului, este considerată importantă pentru ca bicicleta să devină o opțiune viabilă nu doar în oraș, ci și pentru navetiști și iubitorii de natură.

 Traseele principale propuse (150 km) sunt:

– Floreasca – Pipera – ZOO Băneasa – 16,23 de km (ar lega Nordul de centrul Capitalei. Acesta ar conecta și traseele deja existente de pe Șoseaua Pipera și Fabrica de Glucoză/Petricani)

– Dimitrie Cantemir – Obregia – 6,65 km (ar lega zona centrală de sud, făcând și conexiunea cu Parcul Tineretului).

– Bucureștii Noi – 8,91 km (ar face legătura între zona de nord-vest și Piața Victoriei, făcând și conexiunea cu Parcul Regele Mihai I. De asemenea, ar conecta și traseele deja existente de pe Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Aviatorilor și Piața Victoriei (care continuă în Calea Victoriei).

– Victoriei – Giurgiului – 3.97 km (ar urma să facă legătura între centrul orașului și Șoseaua Giurgiului, deservind și Parcul Carol. De asemenea, ar conecta și traseele existente de pe Calea Victoriei, Splaiul Independenței și Șoseaua Giurgiului).

– Colentina – Carol I – 6,11 km (ar urma să conecteze centrul de zona de nord-est. De asemenea, va conecta și traseul existent pe Strada Petricani).

– 13 Septembrie – Ghencea– 7,46 km (ar urma să conecteze centrul de zona de vest. De asemenea, ar face conexiune și cu traseele existente de pe Calea Victoriei, Splaiul Independenței și Prelungirea Ghencea).

– Pantelimon – 7,19 km (ar face legătura între centru și zona de est).

– Drumul Taberei – Elisabeta – 7,76 km (ar urma să conecteze centrul de zona de vest).

– Traseul Liniei – 14,94 km (ar urma să facă legătura între vest și sud. De asemenea, se va conecta cu traseele existente pe Splaiul Independenței și în Parcul Liniei).

– Semicircular – 8,88 km – Va face legătura între Cartierul Cotroceni și Piața Muncii, conectând și Piața Victoriei – Ștefan cel Mare – Obor. În plus, s-ar conecta și cu traseele de pe Splaiul Independenței, Strada Buzești, Calea Victoriei și Bulevardul Decebal.

– Splaiul Independenței – 3,63 km (ar urma să facă legătura intre infrastructura existentă pe Splaiul Independenței și Lacul Morii).

– Splaiul Unirii – 6,26 km (legătura între centru și zona de sud-est).

– Unirii – Pallady – 8,97 km (leagă centru de zona de est. Totodată, s-ar conecta cu pistele existente pe Bulevardul Decebal și Strada Liviu Rebreanu).

– Iuliu Maniu – lungime estimată de 6.74 km (ar urma să lege zona Grozăvești de vestul orașului. De asemenea, s-ar conecta și cu traseele existente pe Splaiul Independenței și Drumul Osiei).

– Matei Basarab – Basarabia – 6,18 km (ar urma să conecteze zona centrală de zona de est și s-ar conecta și cu traseele de piste existente pe Bulevardul Decebal).

– Rahova – Alexandriei – 7,66 km (ar face legătura între zone de centru și zona de sud-vest și s-ar conecta cu pistele existente de pe Splaiul Independenței și Calea Victoriei).

– Inel Median Sud – 7,50 km (ar urma să facă conexiunea între Strada Berzei – Parcul Izvor și Calea Călărași, prin partea sudică a inelului median al Capitalei. Pe lângă asta, s-ar conecta și cu traseele de piste de pe Splaiul Independenței și Strada Berzei).

– Inelul Median Nord (traseul ar urma să treacă pe străzile: Știrbei Vodă, C.A. Rosetti, Maria Rosetti, Popa Petre, Zece Mese, Piața Foișorul de Foc, Strada Traian, Mihăileanu Ștefan, Doctor Burghelea, Prof. Dr. Mihail Georgescu).