Sporul natural negativ în județul Harghita s-a accentuat. Populația scade din cauza natalității reduse și a îmbătrânirii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Datele provizorii arată că la 1 iulie 2025 populaţia judeţului Harghita era cu puţin peste 322.000 de locuitori, în scădere cu aproximativ 1.200 de persoane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată Agerpres. Populaţia judeţului Harghita scade lent şi constant, din cauza natalităţii tot mai reduse şi a procesului de îmbătrânire, se arată într-o analiză prezentată luni, în şedinţa Colegiului Prefectural, de directoarea executivă a Direcţiei Judeţene de Statistică, Ildiko-Noemi David.

„Faţă de anul trecut, sporul natural negativ s-a accentuat, deci pierderea naturală de populaţie este mai mare”, a arătat sursa citată.

„Nu este o scădere dramatică, dar arată că tendinţa descendentă a populaţiei se menţine”, a menţionat Ildiko-Noemi David.

Aceasta a arătat că structura pe sexe rămâne stabilă, „cu o uşoară predominanţă feminină, similară anilor trecuţi”.

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 43% dintre locuitori trăiesc în urban, restul în rural.

Cele mai populate oraşe din judeţ rămân Miercurea Ciuc (39.467 locuitori), Odorheiu Secuiesc (36.050), Gheorgheni (18.488) şi Topliţa (14.751), iar în mediul rural comunele Praid, Corund, Remetea şi Sândominic au peste 6.000 de locuitori fiecare, în vreme ce comuna Zetea depăşeşte 5.900 de locuitori.

La polul opus, comune precum Dârjiu, Săcel, Ulieş sau Ocland au sub 1.300 de locuitori.

Analiza pe grupe de vârstă arată scăderi ale populaţiei tinere.

„La nivelul copiilor şi tinerilor, adică persoanele între 0 şi 19 ani, observăm scăderi în toate grupele. Aceasta este una dintre cele mai consecvente tendinţe, şi ne arată clar că natalitatea rămâne redusă, cu 3.5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2024”, a arătat şefa Direcţiei Judeţene de Statistică.

În rândul adulţilor tineri (20-39 ani), s-au înregistrat uşoare creşteri în grupele 25-29 şi 35-39 ani, „care sugerează o redistribuire a populaţiei active”, dar şi o scădere accentuată la grupa 30-34 ani, cu 1.705 persoane mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2024, care poate semnala posibile migraţii interne sau externe, „pentru muncă sau studii”.

Populaţia adultă matură (40-64 ani) este în general stabilă, cu creşteri vizibile între 55-59 ani, fiind observate creşteri şi în rândul persoanelor de peste 70 de ani.

„Practic, toate aceste date adunate ne arată un proces de îmbătrânire demografică tot mai evident”, a mai spus Ildiko-Noemi David.

Directoarea executivă a Direcţiei Judeţene de Statistică Harghita a arătat că, în primele şase luni din 2025, au fost înregistraţi puţin peste 1.150 de nou-născuţi, cu aproape 10% mai puţini decât în aceeaşi perioadă din 2024.

Potrivit acesteia, mortalitatea a scăzut uşor, cu aproximativ 2%, însă, cu aproape 1.900 de decese înregistrate, sporul natural rămâne negativ şi mai accentuat decât anul trecut.

În ceea ce priveşte comportamentul familial, nu s-au înregistrat schimbări majore, numărul căsătoriilor scăzând uşor, iar divorţurile rămânând aproape la acelaşi nivel ca anul trecut.

Totodată, şefa Direcţiei Judeţene de Statistică a vorbit despre două elemente „care merită atenţie”, respectiv creşterea numărului de născuţi-morţi, „care ar trebui analizată în detaliu pentru a înţelege cauzele”, şi scăderea numărului deceselor sub un an, „ceea ce arată o îmbunătăţire a îngrijirii medicale pentru cei mici”.

Ildiko-Noemi David a concluzionat că, în ansamblu, imaginea judeţului Harghita reflectă o populaţie în scădere lentă, dar constantă, cauzată atât de natalitatea tot mai redusă, cât şi de procesul de îmbătrânire.

„Aceste tendinţe sugerează că, pe termen mediu, este nevoie de măsuri şi politici publice orientate spre sprijinirea familiilor şi stimularea natalităţii, dar şi de continuarea investiţiilor în servicii medicale şi sociale pentru populaţia vârstnică”, a conchis şefa Direcţiei Judeţene de Statistică Harghita.