G4Media.ro

Specialist în geologie: Procesul de degradare de la salina Praid este foarte…

Foto: CJ Harghita/ Intervenții inundații Praid

Specialist în geologie: Procesul de degradare de la salina Praid este foarte grav și iremediabil / Pomparea apei din mină este foarte greu de realizat. Dacă nu se reușește, există riscuri mari pentru formarea unor pâlnii de prăbușire de zeci de metri pe orizontală și atunci va fi cu adevărat o catastrofă

Nicolae Har, conferențiar univ. dr. la Departamentul Geologie al Universității Babes Bolyai din Cluj Napoca, a explicat, într-un interviu pentru redacția maghiară a Radio Târgu Mureș, că procesul de degradare de la salina Praid este foarte grav și iremediabil. Specialistul a explicat că este necesară pomparea apei din mină, care însă este foarte greu de realizat. Însă, dacă nu se reușește, există riscuri mari pentru formarea unor pâlnii de prăbușire de zeci de metri pe orizontală și atunci va fi cu adevărat o catastrofă.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media

- articolul continuă mai jos -

Reporter: Cât de instabilă este în prezent structura minei? Există un risc că anumite secțiuni ale minei să se prăbușească?

Nicolae Har: Deci, după informațiile pe care le am în prezent și după imaginile pe care le-am văzut pe internet, privind modul în care râul Corund pătrunde în mina Praid, formarea acelei pâlnii de sufoziune cu întreg debitul râului care este condus spre interiorul minei. Acolo a început un proces de degradare a structurii minei, respectiv a părții superioare, un proces de degradare care după părerea mea este unul foarte grav și iremediabil. A pornit acest proces care, sigur că poate fi oprit prin diverse lucrări de la suprafață, însă cu costuri extraordinar de mari și cred că este practic greu de realizat.

Aceasta este opinia mea având în vedere gradul de distrugere al formațiunilor din acoperișul minei și faptul că acest proces de degradare este unul care a început deja cu mult timp în urmă, era cunoscut, s-au încercat acolo metode de protecție în sensul opririi infiltrărilor de apă, dar care n-au dat rezultate bune. Folosirea acelei membrane de protecție, iată că n-au dat rezultate și singura soluție de punct de vedere tehnic și hidrografic, este de deviere a râului în area mastibului de sare, lucru care este foarte greu de realizat.

Deci ca să vă răspund la întrebare, părerea mea este că este un proces de degradare mixt, combinat între factori naturali și factori antropogeni, în sensul că omul a săpat acele spații, acele excavații subterane care sunt prea aproape de suprafată, deci s-a distrus partea superioară a minei de la Praid și acesta este un proces de degradare ireversibil după părerea mea și grav.

Reporter: Catastrofa putea fi prevenită printr-o întreținere corespunzătoare? A fost vorba de o negligență umană sau de altceva?

Nicolae Har: Este o combinație de factori umani și naturali, cum v-am spus, în producerea acestei catastrofe. Pentru că este o catastrofă, este deci o combinație de factori. Părerea mea este, văzând care este poziția Râului Corund în raport cu masivul de sare, singura soluție bună și de succes care trebuia aplicată cu mult timp în urmă era devierea cursului apei Corund să nu mai traverseze acea parte sudvestică a masivului de sare, fie să ocolească masivul de sare.

Acest lucru, după părerea mea, era posibil, fiindcă acest râu, Corundul, nu este un râu cu un debit deosebit de mare și intră acolo în masivul de sare ca într-un defileu. Acolo, înainte de intrare, trebuia deviat și să ocolească masivul de sare. Altfel, mai degrabă sau mai târziu, acest fenomen s-ar fi produs, pentru că masivul de sare și formațiunile din acoperiș sunt fisurate și există, și am înțeles că de mult timp sunt cunoscute infiltrațiile de apă.

Aceste ploi torențiale, din acest an, au declanșat catastrofa naturală, dezastrul acesta care se întâmplă acolo. Însă el, minuțios, s-a pregătit cu mult timp în urmă și cred că se cunoșteau infiltrațiile de apă din mina de la Praid și apa, încet dar sigur, produce eroziune, mai ales într-un masiv de sare care este supus dizolvării în prezența apei.

Reporter: Care sunt consecințele, pe termen scurt și lung, ale inundării minei, nu doar asupra structurii miniere, ci și asupra solului din jur?

Nicolae Har: Dacă se reușește oprirea infiltrării apei, există două posibilități. Să se pompeze apa, care deja a inundat mina, înțelegând, într-o proporție foarte mare, lucru foarte greu de realizat, după părerea mea, dar nu-i imposibil. Deci există o posibilitate să se pompeze apa, cu condiția să nu mai existe aport de apă din râul Corund în mină.

Să se oprească, să se devieze cursul, să se rezolve problema acelor surpări care există acum, lucru greu de realizat. De aceea vă spun că este un proces complex, dificil și greu de rezolvat, după opinia mea. Dacă se pompează apa și se stopează procesul de dizolvare, este posibil să se conserve cel puțin o parte din structura minei.

Dacă aportul de apă nu este oprit și în continuare intră apă, aceasta va dizolva sarea și este posibil ca să se ajungă, să se umple mina, să se realizeze acolo sarea mură, după ce se realizează cu o anumită concentrație, să nu mai dizolve, fiindcă ea se saturează, apa se saturează cu apă, să nu mai dizolve sarea. Să se realizeze un echilibru între soluția salină de acolo, sarea mură din mină și sarea din pereți. Dar, în aceste condiții, când mina este inundată, părerea mea este că zona aceea degradată din partea superioară se va accentua, se va deschide și mai tare și se va extinde o pâlnie de surpare.

Se va forma acolo dacă procesul acesta de dizolvare continuă. Deci o pâlnie de surpare care se poate extinde pe orizontală, atenție, de ordinea zecilor de metri. Deci pe ordine a zecilor de metri.

Nu cunosc exact care sunt distanțele până la cele mai apropiate locuințe, pentru că uitându-mă pe Google Maps, văzând, amplasamentele de case nu sunt foarte departe.

Deci există riscuri mari pentru formarea unor pâlnii de prăbușire care se vor umple cu apă și se va forma un lac sărat dacă procesul acesta de infiltrare a apei nu se oprește imediat și au loc dizolvări subterane care vor duce la prăbușiri.

Sună foarte, foarte dur ce spun, dar după imaginele pe care le-am văzut, că întreg debitul râului Corund intră în mină în momentul actual și după stirile pe care le-am auzit, că o foarte mare parte din mină este deja inundată, iar în dimineața aceasta am citit tot pe stiri că, de fapt, un dig subteran a cedat, astea sunt semne că procesul acesta de degradare este într-un stadiu avansat și continuu.

Nu se întrerupe. Îmi pare rău, dar cred că astea sunt indiciile pe care le văd eu și vi le pot spune din cunoștințele pe care le am. Sper să se găsească soluții pentru stoparea infiltrărilor de apă și pomparea cât mai rapidă a apei ca să nu se ajungă la o situație cu adevărat catastrofală.

Sursa: Radio Târgu Mureș prin Rador

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Așa rău am ajuns ? Să nu putem devia cursul unui rău care vara seaca si devine pârâu .Să nu putem salva o economie locală și slujbele unei comunități ?…Ce carte aveau părinții și bunicii noștri de au deviat Dunărea sau au săpat tunelele de la Lotru prin care te poți plimba cu TIR ul ? S a știut de atâta timp de această problemă și nu s a intervenit ,acum aruncă vina de la unu la altul,tipic românească rezolvarea problemei, pompieristica, când exista f. puține șanse de reușită acum.

  2. Se va întâmpla ca la Ocna Mureș unde s-a scufundat un supermarket Plus în mina de sare. Locuitorii din Praid vor avea un lac sărat în jurul căruia să facă turism.

  3. Rezultatele unor organigrame din care lipsesc geografii și geologii. In orice primărie din lume. In orice organizație care implica un spațiu oarecare (ape, sikuuri, păduri, sate, mine, orașe etc) exista angajat li geografi și geologi. Care sunt factorii determinanți in orice decizie. La noi s-a înlocuit geograful pe alocuri cu arhitectul, plecandu-se de la considerentul că „arhitectul amenajează spațiul”. O prostie. Drept urmare apar situațiile de dezastre. Alunecari de teren, inundații, prăbușiri, surpări. Chestiile astea sunt necunoscute pentru arhitecți. Ei nu fac studii de geomorfologie . Nu fac aplicații în teren. In cel mai bun caz se uită pe un „studiu geomorfologic” care are o valoare pentru 50ml in jurul unui obiectiv. Acum cerem informații de la geografi și geologi. Cam târziu. Orașele sunt poluate, satele distruse, mine inundate, plaje erodate, ecosisteme distruse de amplasarea alandala a vilelor, hotelurilor, autostrăzilor (dealuri care vin peste autostrăzi, nu?)…

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.