G4Media.ro

Spaţiile de manevră ale preşedintelui Iohannis. Ce spun juriştii despre faptul că…

Spaţiile de manevră ale preşedintelui Iohannis. Ce spun juriştii despre faptul că decizia CCR în cazul Kovesi a fost luată cu participarea unui judecător cu mandatul expirat/ Cine poate să-l înlocuiască pe Lăzăroiu?

Verdictul specialiştilor în drept consultaţi de G4media.ro nu este unul favorabil preşedintelui Klaus Iohannis în chestiunea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA. Şeful statului trebuie să respecte decizia instanţei de contencios constituţional care îl obligă să o revoce pe Kovesi, altfel s-ar crea un precedent periculos pentru statul de drept, au declarat specialiştii consultaţi. În plus, expirarea mandatului unuia dintre judecători (Petre Lăzăroiu, după cum a arătat G4media.ro) şi pronunţarea de către Curte a unor decizii având în complet un judecător cu mandatul expirat nu ar fi o problemă de legalitate a deciziei privind-o pe Kovesi. Unii dintre juriștii consultați de G4Media.ro susțin, însă, că președintele Iohannis poate emite decretul de încetare a mandatului lui Petre Lăzăroiu de la CCR.

G4media.ro: Ce efecte are asupra legalităţii deciziei CCR privind-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, faptul că CCR a pronunţat, după data de 4 mai, decizii având în complet un judecător cu mandatul expirat? Poate fi acesta motiv de invalidare a deciziei CCR cu Kovesi?

Radu Carp, profesor universitar doctor în drept, membru PNL: „Decretul de numire a domnului Petre Lăzăroiu nu poate fi revocat de emitent (Preşedintele României). Am văzut comentarii care afirmă că acest lucru ar fi posibil. Nu trebuie acuzat Preşedintele României că nu face ceea ce nu are dreptul să facă. Actul administrativ respectiv poate fi anulat în instanţa de contencios, cu efect de la data deciziei instanţei judecătoreşti. Însă cererea de anulare ar trebui adresată de o persoană care ar putea dovedi un interes legitim. Ori în acest moment, o asemenea persoană nu există (nu există o propunere a Preşedintelui României în locul domnului Lăzăroiu). Să presupunem că Preşedintele României ar numi un judecător în funcţie. Numirea nu poate avea efect decât de la data publicării în Monitorul Oficial. O asemenea decizie nu poate afecta deciziile deja luate de CCR, deoarece ar contrazice principiul securităţii juridice şi cel al neretroactivităţii. Desigur, persoane care să speculeze pe marginea acestui aspect au fost şi vor mai fi, dreptul este însă o ştiintă exactă care operează cu norme şi principii clare, iar referitor la acele aspecte care nu se pot aplica clar, metodele de interpretare sunt finite şi precise.

G4media.ro: Poate fi invalidată decizia cu Kovesi?

Radu Carp: „Nu, din cauza faptului că CCR este garantul supremaţiei Constituţiei, principiu enunţat în Constituţie, ceea ce înseamnă că deciziile sale nu pot fi contestate în faţa unei alte instanţe judecătoreşti sau invalidate de Parlament”.

G4media.ro: Poate preşedintele să nu pună în aplicare decizia CCR cu Kovesi? Ce spaţiu de manevră are?

Radu Carp: „Decizia CCR este extrem de criticabilă. Din foarte multe puncte de vedere. Preşedintele României are atribuţia de mediator între puterile statului. Poate convoca ministrul justiţiei, membrii CSM pentru a găsi o soluţie. Preşedintele poate prin mediere să ajungă la un compromis, respectiv: revocarea Procurorului-şef DNA şi numirea unui interimar de către Procurorul general în aceeaşi zi, cu acordul prealabil al ministrului Justiţiei. Apoi, propunere nouă în interval de 30 de zile adresată CSM care să se angajeze că nu va tergiversa analiza propunerii, angajamentul MJ că nu va contesta, angajamentul Preşedintelui că va numi în funcţie respectiva persoană imediat. Este nevoie deci de o mediere mai amplă, cu consultarea tuturor actorilor. S-a dovedit că orice actor implicat care abuzează de puterea sa distruge întregul mecanism. De fapt, în 2004 aşa a fost gândit acest mecanism: consensual. Soluţia nu poate fi decât aplicarea normelor care ţin de revocare/numire conform intenţiei legiuitorului: consensual. Mecanismul medierii este specific regimurilor semi-prezidenţiale, nu celor parlamentare.

G4media.ro: Poate preşedintele să amâne revocarea lui Kovesi până în ultima zi a mandatului ei? Adică în mai 2019?

Radu Carp: „Poate să amâne oricât, dar normele constituţionale trebuie interpretate cu bună credinţă, inclusiv deciziile CCR, interpretate în sensul de a produce efecte şi nu de a nu produce efecte. O amânare pe o perioadă foarte lungă ar încălca acest principiu.”

G4media.ro: Ce se întâmplă dacă preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR? Nici Parlamentul nu a pus în aplicare referendumul cu 300 de parlamentari, aşa cum a remarcat fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Radu Carp: „Cunoaşteţi răspunsul la această întrebare, la fel ca şi mine. Paralela este interesantă, dar nu corespunde adevărului. Noi am fost de acord, prin rezultatul referendumului din 1991, să învestim CCR cu aceste puteri. Dacă vrem mai puţine puteri, trebuie să fie revizuită Constituţia.”

G4media: Dacă totuşi, prin absurd, preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR, este suspendat şi se ajunge la referedum de demitere. Întrebarea e: poate poporul sa invalideze o decizie CCR?

Radu Carp.ro: „Nu se va ajunge la niciun referendum, în nicio situaţie. Preşedintele României va pune în aplicare toate deciziile CCR, nu pentru că îi este frică de suspendare, ci pentru că până acum a respectat foarte strict legea. A nu respecta ordinea de drept înseamnă a da un exemplu că oricine are dreptul să nu o respecte. Poate chiar asta s-a şi dorit prin paragraful final al deciziei CCR: o invitaţie la nerespectarea ordinii de drept, o capcană abilă, o indicaţie atât de dură, încât reflexul automat să fie nerespectarea deciziei. Un test la adresa capacităţii Preşedintelui României de a acţiona sau nu în limitele Constituţiei.”

Elenina Nicut, avocat: “Legalitatea deciziilor CCR după data de 4 mai 2018 este, din punctul meu de vedere, o discuţie cel putin ineficientă, atâta vreme cât, potrivit art. 147 alin. 4 din Constituţie, acestea sunt definitive şi general obligatorii. În ipoteza stabilirii unei eventuale compatibilităţi a Codului de procedură civilă cu procedura în faţa CCR, răspunsul ar fi negativ, în condiţiile în care regula este că se pot exercita doar căile de atac prevăzute de lege, iar nu doar legea, ci chiar Constituţia interzic o astfel de cale de atac.

În al doilea rând, atâta vreme cât Decretul nr. 553/2010 prin care dl Lăzăroiu a fost numit judecător la CCR este în fiinţă şi deci îşi produce efectele, nu se poate vorbi despre o expirare a mandatului său, cu atât mai puţin, despre o nelegală compunere a Plenului CCR. Din punctul meu de vedere, există două soluţii privind situaţia în discuţie:

1) demisia d-lui Lăzăroiu din funcţia de judecător la CCR, dată fiind situaţia sa juridică, generată de Decizia nr. 136/2018, la pronunţarea căreia a participat;

2) emiterea de către Preşedintele României a unui decret prin care să se constate încetarea efectelor Decretului nr. 553/2010, emis în baza art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, lipsit în acest moment de temei constituţional, având în vedere Deciziile CCR nr. 136/2018, dar şi nr. 392/2017 şi nr. 414/2010.”

G4media.ro: Ce efecte ar putea avea asupra deciziilor CCR date după data de 4 mai, inclusiv aşadar asupra deciziei cu Kovesi, faptul că CCR a avut în complet un judecător cu mandatul expirat?

Elenina Nicuţ: „Niciun efect. Judecătorul Lăzăroiu e prezumat a fi în mandat legal. Până nu există actul administrativ, el e în funcţie, în baza prezumţiei de legalitate a decretului prin care a fost numit.”

Adrian Toni Neacşu, avocat (apărătorul Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, el însuşi condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudă cu ore suplimentare pe când era membru CSM): „În primul rând cred că este nefiresc faptul că această temă a pretinsei expirării a unui mandat de judecător la CCR a fost aruncată în spaţiul public de un judecator şi membru CSM (Bogdan Mateescu, judecător membru CSM – n.r.). Magistraţii au obligaţia de rezervă şi cu atât mai mult n-ar trebui să se înroleze în acţiunea de demolare a credibilităţii şi autorităţii unei instituţii esenţiale pentru stabilitatea statului de drept, cum este Curtea Constituţională. Pe lângă faptul că demersul este incorect etic şi dezastruos din punctul de vedere al echilibrului constituţional, el este şi greşit din punct de vedere tehnic.

Se invocă drept temei pentru a justifica încetarea mandatului d-lui Lăzăroiu o Decizie a Curţii Constituţionale care nu are nici o legătură cu asta. Decizia 136/2018 publicată în 4 mai 2018 a fost pronunţată în controlul constituţional înainte de promulgarea legii. Ce înseamnă asta? Printr-un proiect de lege s-a intenţionat introducerea în Legea nr. 47/1992 privind organizarea CCR a unui text de lege care să permită expres cumularea întotdeauna a restului de mandat al judecătorilor CCR cu mandatul întreg de 9 ani. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar un număr de 38 de senatori de la PNL şi USR au sesizat Curtea Constitutională cu o obiecţie de neconstutuţionalitate. Deci, din start susţinătorii acestei acţiuni de ruinare a CCR omit să spună că decizia pe care o invocă nu se referă la un text de lege în vigoare, ci la unul care se află încă în dezbatere parlamentară. Efectul Deciziei 136/2018 nu este suspendarea de drept a efectelor textului declarat neconstituţional, cum am auzit spunând politicieni şi chiar jurişti cunoscuţi, pentru simplul considerent că decizia nu priveşte un text din legea în vigoare, ci un text din proiectul legislativ aflat la Senat. Efectul este obligaţia pentru Parlament să înlăture neconstituţionalitatea astfel cum a fost constatată.

Este foarte adevărat că instanţa constituţională afirmă în motivare că şi actualul art. 68 alin 3 din lege, care permite cumulul de mandate pentru acelaşi judecător dacă anterior a completat un mandat mai mic de 3 ani, este în contradicţie cu Constituţia. Însă tot Curtea Constituţională stabileşte singurul efect al deciziei sale şi anume că Parlamentul este obligat să facă modificarea corespunzătoare. Până la această modificare art. 68 alin. 3 produce efecte în continuare. În concluzie, Decizia 136/2018 nu a suspendat nici un text în vigoare din Legea 47/1992 şi nici nu putea, de vreme ce este pronunţată într-un control anterior promulgării legii, iar nu într-o excepţie de neconstituţionalitate vizând texte în vigoare. Singurul efect al acestei decizii, aşa cum prevede expres art. 18 alin. 3 este ca Parlamentul să reexamineze dispoziţiile respective pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Astfel fiind, în prezent se aplică pe deplin prevederile art. 68 alin. 3 din legea în vigoare care permit cumulul unui rest de mandat mai mic de 3 ani cu un mandat întreg de 9 ani. Aceste prevederi legale vor ieşi din vigoare doar la momentul la care Parlamentul va adopta, iar Preşedintele va promulga o modificare a Legii nr. 47/1992 care să le înlăture, astfel cum a decis Curtea Constituţională. Din acel moment, efectele se vor produce doar pe viitor, în sensul că niciun judecator al CCR nu va mai putea deţine un mandat mai lung de 9 ani. Mecanismul arătat mai sus, bazat pe efectele diferite ale deciziilor pronunţate în controlul anterior şi posterior al legii,  e simplu şi orice jurist de bună credinţă îl înţelege fără efort. Mandatul d-lui Lăzăroiu, spre disperarea unora, nu poate fi pus în discuţie, iar atunci când vorbim de ordinea constituţională scopul nu scuză mijlocele ci, dimpotrivă, mijloacele imorale şi incorecte arată cât de hidos este scopul.”

G4media.ro: Deci dvs. spuneţi că CCR a fost legal constituită şi că decizia cu Kovesi nu poate fi invalidată.

Adrian Toni Neacşu: „Curtea a fost şi este legal constituită. Nici o modificare legislativă ulterioară nu va putea pune în discuţie vreuna din deciziile CCR pronunţate anterior.

G4media.ro: „Preşedintele poate să nu aplice decizia CCR? Să presupunem, prin absurd, că preşedintele nu pune în aplicare decizia CCR, este suspendat şi se ajunge la referedum de demitere. Poate poporul să invalideze o decizie CCR?

Adrian Toni Neacşu: „Preşedintele este obligat să aplice decizia CCR, el fiind parte în conflictul constituţional şi având obligaţia constituţională de a se conforma. Conflictul constituţional, adică încălcarea Constituţiei, există din momentul în care Preşedintele a refuzat pe considerente de oportunitate să dispună revocarea, iar orice întârziere înseamnă o prelungire a acestui conflict cu Constituţia însăşi. Preşedintele este singurul care poate decide cât timp prelungeşte în timp conflictul lui cu Constiţuia, dar cu costuri incomensurabile pentru ordinea constituţionala şi stabilitatea statului de drept. Referendumul nu poate viza aplicarea sau nu a unei decizii a CCR, aşa cum un referendum nu poate viza anularea unei hotărări judecătoreşti prin care s-a dispus o condamnare. De altfel o hotărâre a CCR nu poate face niciodată obiectul unui referendum.”

G4media.ro: Poate Preşedintele să aplice decizia CCR privind-o pe Kovesi cu termen de intrare în vigoare a revocării în mai 2019, adică la expirarea mandatului ei?

Adrian Toni Neacşu: „Teoretic da, dar nu cred că se va ajunge la aşa ceva. În acest moment, preşedintele e în culpă, Curtea i-a spus că încalcă Constituţia. Niciun calcul politic nu-l poate face să ignore asta. Oricum, după câteva zile se poate declanşa o nouă sesizare la CCR tot pe conflict juridic determinat de întârziere. Am fi de râs, iar europenii şi în special nemţii nu se joacă cu Curţile Constituţionale. La ei Curtea Constituţională e mai presus şi decât CEDO, e de neimaginat ca o instituţie să nu-i respecte deciziile. Vreau să spun că nu putem intra în mandatul de anul viitor (România deţine preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al lui 2019 – n.r.) cu un asemenea scandal.”

(Foto: Universuljuridic.ro)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. fiecare pe interes … de ce nu sunt intrebati juristii urmatoarea intrebare, prin decizia CCR se poate repeta aceste lucruri oricand cu orice procuror sef? prin aceasta decizie se incalca separatia puterilor in stat, in conditiile in care parearea CSM , care e un for independent din ce am inteles, este total ignorata, si doar la CCR a fost considerata doar parerea politrucului ?

    • CCR sunt zei pe Pământ! Cine suntem noi să punem la îndoială şleahta de 6 slugi politice subordonate infractorului Dragnea?

      Cine suntem noi să constatăm că cea mai înaltă Curte din ţară este 66% coruptă şi aservită politic?

      Cum îndrăznim să cerem integritate de la cea mai înaltă Curte din ţară? Să ne intre în cap că CCR decide numai în favoarea infractorilor, fiindcă noi românii suntem o ţară de infractori neprinşi.

      Cel puţin aşa crede dictatura PSD/ALDE/UDMR.

      Şi cine naiba a decis ca CCR să fie zei? Ah, legile sunt scrise de hoţi. Am înţeles acum.

    • Trebuie pornit de la constatarea ca CCR a incaput pe mina mafiei, iar deciziile sale sunt aberante, in favoarea infractorilor, Presedintele trebuie sa constate ca judecatorii corupti sau santajabili de la CCR si-au incalcat juramintul de la numire si sa-i revoce.
      Si Parchetul trebuie sa constate acest lucru si sa-i trimita in judecata pe judecatorii corupti de la CCR.
      Este evident ca CCR si-a depasit atributiunile.
      Este evident ca judecatorii CCR au aderat la grupul infractional organizat psd si alde.
      Este evident ca judecatorii corupti sau santajabili de la CCR si-au incalcat juramintul depus la numire.
      Decizia aberanta a CCR nu poate fi luata in seama decit de procurori pentru a-i trimite in judecata pe judecatorii corupti sau santajabili de la CCR.
      Decizia CCR este aberanta, ilegala si neconstitutionala.
      CCR trebuia sa respinga cererea aberanta a guvernului ca inadmisibila.
      Daca ministrul corupt si las al justitiei cerea revocarea Sefei DNA pentru ca nu a implinit virsta de 18 ani, nu are studii superioare si nu cunoaste nicio limba straina, Presedintele era obligat sa o revoce, toate acuzatiile fiind minciuni sfruntate ?
      Evident ca nu.
      Este exact aceeasi situatie.
      Ministrul corupt si las al justitiei a acuzat-o pe Sefa DNA de 20 de fapte.
      Toate au fost minciuni sfruntate si au fost demontate de Sefa DNA si de CSM.
      Ministrul corupt si las al justitiei trebuia trimis in judecata pentru denunt calomnios.
      CCR a decis cu citeva luni in urma ca nu se pronunta pe asemenea probleme.
      Tot CCR a confirmat ca deciziile CCR se aplica in viitor.
      Presedintele nu poate fi obligat de nimeni sa faca ceva incorect.
      Mafia psd si alde a pus stapinire pe aproape toate institutiile statului (CCR, ICCJ, CSM, IJ, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, CNA, CNCD).
      Situatia este disperata.
      Presedintele trebuie sa ia masuri exceptionale, pentru a salva tara din ghearele mafiei.
      Presedintele trebuie sa suspende constitutia, sa dizolve parlamentul, sa demita guvernul, sa revoce judecatorii corupti din CCR, ICCJ, CSM, sa numeasca un premier tehnocrat, care sa organizeze alegeri generale anticipate, la care penalii sa nu aiba dreptul sa participe.

  2. Doamna Raluca Pruna, care este un foarte competent jurist spune ca „Președintele nu poate fi obligat să respecte o decizie neconstituțională”. E logic si are dreptate, pentru ca daca maine Dorneanu merge din nou la Moscova si da apoi CCR o hotarare sa ne alipim la Uniunea Euro-Asiatica, trebuie sa poata fi invalidata ca orice decizie cu rea sau incompententa vointa. Nici chiar CCR nu e deasupra legii, sau la ei nu se aplica daca tot ei legifereaza hotia. Rog mizerabilii sa publice comentariul!

    • @Sorin, cine stabileste ca acea decizie a CCR este neconstitutionala ?

      PS. Of topic ! Nu te inteleg ? Ii rogi pe „mizerabili” ?

    • @Sorin, cine stabileste ca decizia in discutie este neconstitutionala ?

  3. toti stiu ca DNA isi face treaba, ce-i drept ca in tara e atit de raspindita coruptia ca nici 2 sedii DNA nu s-ar ispravi. deci DNA isi face treaba si tocmai din cauza aceasta criminalii vor sa scape de Laura, totodata avem o decizie CCR facuta la comanda gruparii criminale. doar CSM a demonstrat ca Laura nu are pentru ce sa fie demisa, si nici nu trebue. unii „specialisti” zica ca daca presedintele incalca decizia CCR atunci va afecta justitia, pai dar demisia Laurei pe criterii ca isi face bine treaba nu va afecta justitia ? chiar si mai grav va afecta.
    apropo de nemti, nu stiu ce fac ei la CCR, insa coruptia este raspindita si in Germania, priviti ce face kremlinul cu politicienii cumparati angro gen Steinmeier si Schroeder, cum spala Putin banii lui prin DeutscheBank, constructia NS2, si multe altele, pur si simplu multi dupa inertie considera ca toti nemtii sunt albi si pufosi si la ei nu exista coruptie.
    Adrian Toni a dat exemplu cu CCRul nemtesc deoarece el nu are capacitatea intelectuala sa demonstreze ceva, adica el incalca principiul „Occam’s razor” de asta si apeleaza la aberatii
    cu CCRul nemtesc. in orice caz nu imi inchipui ca o grupare criminala nemteasca sa puna mina pe justitie in asa hal, sau poate domnul Adrian Toni stie mai multe ?

  4. Disperare mare in tabara kovesistilor,nu stiu ce sa mai scorneasca,CCR institutia cu care ati umilit Romania in 2012 la suspendarea chiorului,institutia care s-a reunit la 5 dimineata sa dea celebra erata,care a schimbat regulile jocului in timpul acestuia,pe care o laudati cum a salvat statul de drept in 2012 fiindca atunci v-a servit interesele,acum roata s-a intors sobolanilor!

    • Cu cat esti platit de PSD, sa postezi pe aici? Vad ca ai preluat chiar si vocabularul Dl Dragnea: „sobolani”.

    • Zimbrul prefacut in sobolani,crezi ca toata lumea e platita sa scrie ca tine!

    • In 2012, CCR a dat o decizie corecta.
      Atunci, in CCR majoritari erau judecatorii cinstiti, corecti, competenti, incoruptibili si nesantajabili.
      Profitind de vacanta CCR, unul din judecatorii corupti de la CCR a schimbat un cuvint din decizia CCR, schimbind intelesul deciziei corecte, luate de CCR.
      Constatind eroarea, CCR a corectat textul modificat de judecatorul corupt.
      Oricum, cvorumul nu fusese indeplinit, nici cu cele circa trei milioane de voturi false, introduse prin frauda in urne, de oamenii lui Dragnea.
      Daca judecatorii si-ar fi facut datoria, iar banditii de teapa lui Dragnea ar fi fost arestati si averile le-ar fi fost integral confiscate, astazi nu ar mai fi avut cine finanta si organiza indobitocirea electoratului, nu ar mai fi avut cine finanta si organiza fraudarea alegerilor, nu ar mai fi avut cine finanta si organiza modificarea legilor justitiei, in favoarea infractorilor.

    • @Adevarul: prima oara am auzit de cele 3 milioane de voturi fraudate cand a aparut specialistul american care a fost trimis sa-l salveze pe Basescu. Exista vreo investigatie care a stabilit cuantumul fraudei?

    • Adevarul este doar un soboln care perie bocancii vreunui judecataur din tabara coldista,totusi cat de debil este sa spui ca Zegrean si Motoc erau compententi si cinstiti si aveau o tinuta morala mai buna ca Dorneanu!

  5. „dreptul este însă o ştiintă exactă” – Pai si avocatii din ce traiesc ?

  6. Deciziile CC sunt pentru viitor, nu poate fi pusa in discutie demisia imediata a LCK. CC nu poate sa dea un ordin de revocare, ci o solutie constitutionala. Care nu exista. Presedintele trebuie sa astepte motivarea si apoi sa ceara din nou o solutie juridica si sa explica ca nu poate fi obligat de CC sa comita o inexactitate juridica si constitutionala

  7. Daca dl. Dragnea si-ar trece maine insula Belina pe nume propriu si CCR ar admite hotararea pe care d-na Vasilica ar semna-o, ar fi legala Hotararea? Sau, daca maine cei doi magnifici, Dragnea si Tariceanu ar semna (Parlamentul ar vota, ca e al lor) pentru instrainarea Transilvaniei, Dobrogei, Banatului, Moldovei si CCR ar aproba, Hot in cauza nu ar mai putea fi atacata?! Sa nu-mi spuneti ca potrivit Constitutiei nu se poate, caci nici ceea ce au facut acum nu este potrivit Constitutiei!! De incalcarea prerogativelor presedintelui (vezi mutarea ambasadei la Ierusalim) si incheierea de intelegeri secrete internationale), ce sa mai spunem?!

  8. Decizia 136/2018
    “…..Curtea constată că nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituționale, legiuitorul să eludeze o interdicție de natură constituțională. Mai mult, acesta are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată.”
    Deci in considerentele Deciziei 148 (pct 92-96) CCR retine ca dispozitiile legii in vigoare sunt constatate ca fiind neconstitutionale si punct.
    Considerentele pe care se sprijina Deciziile CCR se bucura de acelasi efect general obligatoriu precum deciziile.
    Hotararea Plenului CCR 1/1995(preluata de un intreg sir de ale decizii CCR, a se vedea material in extenso de pe siteul CCR)
    ” deoarece este unanim recunoscut, în practică şi doctrină, că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluţia este aceeaşi şi pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.”
    Prin urmare, devin aplicabile prevederile de mai jos:
    Constitutia Art 147
    (1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
    Deci, dupa publicarea Deciziei 136 in MO, temeiul de drept in baza caruia a fost emis Decretul de numire a lui Lazaroiu a fost suspendat de drept, urmand sa isi inceteze pe deplin efectele in termen de 45 de zile.
    Avand in vedere aceasta situatie, se poate retine ca devin aplicabile prevederile art 67 din Legea 47/1992 referitoare la excluderea de drept cu consecinta incetarii mandatului judecatorului in cauza.
    Legea 47/1992
    Art.67. – (1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează:
    a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
    In atare situatie, avand in vedere principiul constitutional al cooperarii loiale, Valerica ar fi trebuit sa se simta si sa isi indeplineasca obligatiile din art 68 din aceeasi lege, adica s ail sesizeze pe Iohannis pentru numirea unui alt judecator.
    Nu prea vad sanse ca decizia ref Kovesi sa pice, insa e cam evident ca Iohannis ar putea constata incetarea efectelor decretului de numire a lui Lazaroiu si numirea unui nou judecator. De asemenea, Dorneanu ar trebui cumva sa raspunda pentru neindeplinirea obligatiilor ce ii revin.

    Si o intrebare intrebatoare: Daca Iohannis o revoca pe Kovesi (sau demisioneaza) de la DNA si o numeste la CCR?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.