Sondaj G4Media: 9 din 10 cititori consideră că ONG-urile și alți simpli voluntari s-au ocupat cel mai bine de integrarea refugiaților ucraineni/ Sub 10% apreciază primăriile, ministerele și companiile private

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cine s-a ocupat cel mai bine de integrarea refugiaților ucraineni, în cele 8 luni de război? Peste 88% dintre cititorii G4Media care au răspuns la un sondaj derulat printr-un formular online (în total: 163 răspunsuri, între 24 octombrie și 1 noiembrie) consideră că ONG-urile și alți simpli voluntari au avut cea mai mare contribuție. Numai 10 răspunsuri apreciază activitatea primăriilor. Ultimele locuri, potrivit sondajului, revin ministerelor și companiilor private.

Menționăm că sondajul nu a fost făcut pe un eșantion reprezentativ, ci numai pe baza unul formular inclus în acest articol: ANALIZĂ ȘI SONDAJ: Refugiat în România, bilanț după 8 luni de război: circa 2,5 milioane de ucraineni au venit, mai puțini de 85.000 au rămas. Aproape jumătate sunt copii / De ce doar 10% merg la școală și sub 5.000 de adulți și-au găsit job/ Ce spun oficialii și experții

La întrebarea „Ce ar fi putut face România mai mult pentru a-i ajuta pe refugiați” cititorii G4Media au oferit răspunsuri variate. Circa 15 persoane consideră că nu trebuia făcut nimic mai mult, câteva persoane spun că nu știu ce trebuia făcut iar ceilalți respondenți au menționat, spre exemplu:

• Autoritățile să se implice mult mai mult pentru a vedea ce nevoi au refugiații și a veni cu soluții pentru a îi ajuta să se integreze cât mai ușor. Să le ofere facilități la angajare adulților și copiilor să le ofere spațiu pentru a își putea continua studiile
• Sa se organizeze mai repede la nivel guvernamental. Voluntarii au făcut treaba statului.
• Guvernul si ministerele trebuiau sa se implice mult mai mult. Probabil ucrainenii nu au ramas fiindcă percep și ei România ca un stat mult slăbit de corupție și au plecat în țări mai bine la acest capitol
• Mai multe programe de integrare: de la asistență pentru acte, până la cursuri de limbă română și mai mult ajutor în găsirea unui loc de muncă
• Limitarea perioadei de asistenta financiara. Refugiați apți de munca vin in Romania din alte tari pentru ca aici primesc cazare si masa gratuite in timp ce in alte tari nu au aceste beneficii
• Să îi ajute pe copii să învețe în limba maternă. Să îi ajute pe adulți să găsească un loc de muncă.
• Programe de integrare in special cursuri de limba română si echivalare acte
• Să aibă programe instituționalizate pe termen lung, cu finanțare clara și asigurată
• Politici guvernamentale, comunitare (parteneriat stat privat) pentru incluziune: cursuri de limbă pt copii și adulți ca în vest; organizarea unor site-uri si piete cu oferte de munca pt refugiati; transparenta maxima si decontarea la timp pt programul 50/20; instruirea reala a refugiatilor de la intrarea in tara legat de drepturile pe care le au, relatia cu autoritatile locale, gazde; deschiderea mai multor centre de donatii la nivel de cartier; conlucrearea reala cu voluntarii, nu indepartarea lor din gara sau puncte cheie

La întrebarea „Credeți că refugiații și-au dat interesul pentru a se integra în societatea românească?” viziunile opuse sunt aproape la egalitate, aproape 37% dintre respondenți consideră că puțini au făcut aceste lucru, iar un procent apropiat – 35% consideră că majoritatea au făcut acest lucru.

În fine, la întrebarea dacă au găzduit un refugiat, 80% dintre respondenți au răspuns negativ.