G4Media.ro

ANALIZĂ ȘI SONDAJ: Refugiat în România, bilanț după 8 luni de război:…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

ANALIZĂ ȘI SONDAJ: Refugiat în România, bilanț după 8 luni de război: circa 2,5 milioane de ucraineni au venit, mai puțini de 85.000 au rămas. Aproape jumătate sunt copii / De ce doar 10% merg la școală și sub 5.000 de adulți și-au găsit job/ Ce spun oficialii și experții

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, lansând cea mai mare ofensivă militară neprovocată din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Milioane de ucraineni, mai ales femei și copii au fugit din calea războiului. În România, au intrat, până la mijlocului lunii octombrie, aproape 2,5 milioane de refugiați. Cei mai mulți au plecat mai departe, în țările din vest, iar în prezent mai puțin de 85.000 de ucraineni sunt în România, dintre care 38.000 sunt copii.

Cum se integrează aceștia în mod real, în societatea românească? Vorbim despre educație, joburi, asistență medicală și locuințe. Ce au reușit să facă autoritățile din România și românii, ce ar mai trebui făcut?

Spune-ne opinia ta:

Cifrele momentului, potrivit statisticilor Guvernului:

  • 2.484.733 cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României până în prezent
  • 83.328 cetățeni ucraineni se află pe teritoriul României, dintre care:
    – 72.540 persoane în protecție temporară
    – 4.387 solicitanți de azil
    – 38.097 copii, dintre care 202 în sistemul de protecție socială
  • 7 centre de tip Blue Dots au fost înființate în țară. Guvernul României a stabilit Linii Naționale de Asistență specifice pentru protecție: un număr gratuit pentru a raporta situații de urgență pentru copii și un număr gratuit pentru a raporta situații de violență domestică, trafic de persoane, discriminare de gen sau alte tipuri de discriminare. Ambele linii de asistență sunt gestionate în limba ucraineană. Este lansată și actualizată continuu o platformă oficială de internet cu toate informațiile despre drepturile și serviciile disponibile pentru refugiații ucraineni, inclusiv informații adresate în mod special copiilor.
  • Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) operează 15 tabere mobile pentru refugiați în 8 județe, cu o capacitate totală de cazare de 2.203 locuri, dintre care 148 sunt ocupate. 1.466.052 de refugiați au beneficiat de asistență de când au fost operaționalizate taberele.
  • La nivel național sunt operaționale 1.381 tabere / centre de refugiați, coordonate de autoritățile publice locale sau de către societatea civilă, cu o capacitate totală de 49.846 locuri, din care sunt ocupate 7.718.
refugiati Ucraina, Vama Isaccea
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Cea mai mare mobilizare civică a societății românești

Toți cetățenii ucraineni care intră în România au dreptul să rămână aici până la încheierea războiului. În plus, beneficiază de acces gratuit la sistemul de sănătate și la sistemul de educație, decontarea cheltuielilor de cazare și alte măsuri de protecție. Totodată, numeroase organizații neguvernamentale și cetățenii români s-au implicat încă din primele zile ale războiului în acordarea de ajutoare și de sprijin a refugiaților.

Unicef Romania s-a implicat major în realizarea centrelor Blue Dots, amplasate de-a lungul principalelor rute ale refugiaților. Acestea sunt centre de sprijin şi protecţie a copiilor şi a familiilor, care oferă un pachet minim de servicii cheie sociale şi pentru protecţia copilului şi îndrumări pentru copii şi familii. Potrivit site-ului Unicef Romania, centrele Blue Dots au şi funcţia esenţială de a pune la dispoziția noilor veniți informaţii de încredere, actualizate şi corecte, inclusiv cu privire la servicii, documente şi reunirea familiei. Totodată, sunt locaţii în care profesioniști, asistenţi sociali, psihologi, consilieri şi furnizori de asistenţă juridică stau la dispoziţie pentru a ajuta la identificarea nevoilor urgente de servicii sociale şi de protecţie şi pentru a se asigura că nevoile respective sunt îndeplinite. Centrele Blue Dots se bazează pe sistemul naţional de protecţie al guvernului şi sunt legate de serviciile şi de canalele de referire de la nivel local şi internaţional.

Organizația „Salvați Copiii” România a prezentat, recent, un raport potrivit căruia a acordat asistență pentru 194.945 de ucraineni, dintre care peste 100.000 de copii. Membrii „Salvați Copiii” sunt prezenți în 3 tabere mobile IGSU, 3 puncte de staționare, 2 centre de zi și 10 unități de învățământ.

Multe alte organizații civice și mii de voluntari sunt implicați în diverse forme în sprijinirea refugiaților. Universitățile românești au pus la dispoziție căminele studențești pentru cazarea refugiaților.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Mai mult, românii s-au mobilizat din prima zi de război și au creat grupuri de ajutorare pe Facebook. Cel mai cunoscut este „Uniți pentru Ucraina” care a fost înființat în 24 februarie. În prezent, grupul are peste 280.000 de membri și încă de la început aceștia au oferit sprijin refugiaților de la transport, cazare, hrană, informații, până la oferte de muncă.

În cele aproape opt luni de când Rusia a invadat Ucraina, românii au dat dovadă de cea mai mare mobilizare civică din istoria recentă.

De ce ucrainenii nu au ales să rămână în România, aproape de țara lor?

România este doar o țară de tranzit pentru cei mai mulți ucraineni care au ajuns aici. Din aproape 2,5 milioane care au venit în România, în prezent mai sunt aici mai puțini de 85.000.

Foto: Captura EBS Radio

Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și rectorul universității, a oferit câteva explicații pentru această situație, într-un dialog cu G4Media.ro:

„În această situație, acțiunea autorităților și a societății a fost în regulă, au făcut tot ce se poate face. Toată lumea se comportă rezonabil. Însă în mod natural, ucrainenii preferă să meargă în țări de care sunt mult mai apropiați din punct de vedere cultural, cum este Polonia, sau să plece în vest, având acum această oportunitate și unde pot folosi limba engleză, care îi ajută să se internaționalizeze. Gândiți-vă dacă ați fi într-o astfel de situație. Ați căuta țări mari, mai stabile, unde puteți folosi limba engleză. De ce să înveți limba unei țări în care vrei să rămâi temporar?”

Doar 10% din copiii ucraineni aflați în România merg la școală și sub 5.000 de adulți au un loc de muncă

Din cei peste 83.000 de ucraineni care sunt în România în prezent, 88% sunt femei și copii. Peste 38.000 de minori ucraineni se află în țara noastră, reprezentând 45% din totalul refugiaților, însă puțini sunt cuprinși într-o formă de școlarizare.

Ministerul Educației a precizat pentru G4Media.ro că la mijlocul lunii octombrie situația era următoarea:

  • 2.937 de copii ucraineni înscriși ca audienți în școlile din România
  • 705 de copii ucraineni înscriși cu statut de elev, la fel ca românii
  • 852 de copii participanți la activități extrașcolare – cursuri de limbă română și alte activități educaționale
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

În ceea ce privește adulții, potrivit unui document al agenției pentru ocuparea forței de muncă consultat de G4Media.ro, în perioada 24 februarie – 17 octombrie 2022 au fost înscrise în Revisal un număr de 4.592 de contracte de muncă pentru cetățeni ucraineni, în următoarele meserii:

  • confecţioneri cablaje auto, specialiști industria auto, confecţioneri indutria textilă, muncitori în domeniul construcțiilor, violonist, şofer, meserii din industria Horeca, reprezentanți comerciali, pescari, cofetar, pedagogi, mecanici auto, ingineri IT, patiseri, ospătar, ambalatori, bucătari, operatori prelucrare date, frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori în industria alimentară, necalificati în domeniul electricității, necalificati întreținere drumuri, chimist industria textilă, lucrător vânzări auto, operator maşini, lucrător social, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director vânzări, controlor calitate, operatori mase plastice, părinte social, macaragiu macarale plutitoare, agent navă, fotograf.

„Cu bagajele la ușă” – Ce fac ceilalți ucraineni? Principalele cauze ale absenței lor de pe piața muncii sau din sistemul de educație

G4Media.ro a stat de vorbă cu Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului, care conduce Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile și care s-a ocupat de răspunsul integrat al autorităților la fluxul de refugiați, inclusiv realizarea planului național de integrare a acestora.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

„Noi ne-am străduit să luăm toate măsurile. Acolo unde densitatea cetățenilor ucraineni este mai mare, au fost angajați profesori, psihologi, au fost stabilite locuri în școli speciale pentru elevii ucrainei. Împreună cu agențiile ONU am făcut cercetări pentru a vedea de ce este atât de redusă apetența pentru a merge la cursuri sau pentru angajare. (…) Agențiile de ocupare a forței de muncă au pus la dispoziție cursuri de limbă română pe meserii, au organizat târguri dedicate de locuri de muncă. În plus, marii angajatori și-au deschis porțile pentru cetățenii ucraineni”, a explicat Mădălina Turza.

Însă majoritatea celor care staționează în România trăiesc cu convingerea că războiul se va încheia curând cu victoria Ucrainei și că în foarte scurt timp vor putea să se întoarcă acasă. Din acest motiv există reticența de a-și înscrie copiii la școlile românești, de a începe să învețe o limbă străină, româna, mai ales că unii dintre ei participă la cursuri online ale școlilor din Ucraina. În consecință, majoritatea ucrainenilor adulți de la noi, care sunt în special mame, se ocupă de îngrijirea copiilor, trăind cu speranța că foarte curând vor putea să se întoarcă în țara lor. Asta au constatat și cercetările făcute în rândul ucrainenilor de aici.

Practic, marea majoritate a ucrainenilor care se află în România stau „cu bagajele la ușă”, fiind convinși că mai e puțin până la momentul în care vor putea reveni în siguranță acasă, așa cum au confirmat și voluntari din unele centre care oferă cazare refugiaților. Până atunci, beneficiază de protecție din partea statului, de sprijin pentru cheltuielile de cazare, de ajutoarele organizațiilor și unii dintre ei de diverse plăți din partea statului ucrainean.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

9 comentarii

  1. Cât mai rezistă Rusia sabotajului comis de propriul președinte?

  2. Copiii astia nu au nici o sansa la educatie aici. Scolile romanesti pun bete in roate si se feresc ca dracu de tamaie sa primeasca pana si copii romani din diaspora pe motiv ca cica nu sunt la fel de bine pregatiti, nu vorbesc sau scriu suficient de bine in limba romana. Si totusi… din scolile romanesti ies analfabeti pe banda rulanta. Romania, stat esuat.

    • Asta votează românii, 30% PSD, 25% PNL. Așa vor să fie, analfabeți dar „jmekeri”.

    • Are dreptate @Andrei. 🙂
      (Chestia picanta e ca doar in scolile de stat din Ungaria invata 2611 copii etnici ucrainieni, si numarul lor creste. Da, ati citit bine.)

  3. Respectul se castiga, nu se cerseste.

  4. Trebuie neaparat sa-l promovati pe pseudopsihologul David, un sarlatan ”de renume mondial”? Pentru ce alegeri se pregateste individul, pentru ce diversii, constienti sau inconstienti, ii tot vopsesc imaginea?

  5. Probabil, ucrainieni din zonele ocupate de Rusia NU se vor mai intoarce inapoi.
    Identic cei ale carora le-au fost distruse locuintele.
    Acest razboi va mai dura cel putin 3 luni, va fi pace o perioada, dupa care va reincepe din nou.
    Rusii NU se lasa pagubasi pana nu vor destrama Ucraina si vor cuceri minim o treime.
    Naivitatea unora este periculoasa.

  6. Se poate lucra si „cu bagajele la usa” daca vrei. Dar se pare ca se descurca intr-un fel, fara sa lucreze. Cum zic ei in anunturi? „Cautam cazare cu programul 20/50!”

  7. Mai Intorce-ti-i Inapoi Spre casa!!!!