Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Românii aruncă anual 2,5 milioane tone de alimente, o cantitate uriașă, dar pe care puțini o pot vizualiza la adevărata dimensiune. Nestlé România propune un exercițiu de imaginație care ne oferă o perspectivă concretă a ceea ce înseamnă risipa alimentară în România, mai ales într-o perioadă economică dificilă, după cum explică Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestlé România.
De ce a fost necesar un exercițiu de imaginație pentru a vedea ce înseamnă risipa alimentară?
Dincolo de anumiți factori de mărime, câteodată ne este dificil să putem cuantifica cu adevărat ce înseamnă numerele mari. Putem ”vedea” o mașină de o tonă, un camion de patruzeci de tone, un vapor de zece mii de tone, dar mai departe, e nevoie de un pic de imaginație ca să vizualizezi ce înseamnă 2,5 milioane de tone de deșeuri alimentare, care se adună din localități, sunt transportate în afara lor și depozitate la o groapă de gunoi. Dacă cele 2,5 milioane de tone de mâncare aruncată ar trebui transportate dintr-o dată, ar fi necesare 62.500 de autocamioane cu remorcă TIR, care s-ar înșirui într-o coloană lungă de 875 kilometri, aproape cât distanța rutieră dintre Constanța și Satu Mare – ținând cont de capacitatea de transport a unui autocamion și lungimea acestuia. Aceasta este realitatea pe care noi, printre alții, încercăm să o schimbăm, să reducem risipa alimentară, promovând în același timp un stil de viață echilibrat și adaptat la contextul economic.

Cum comunicați către consumatori apelul la reducerea risipei alimentare?
Pentru a sensibiliza consumatorii, Nestlé România a lansat noua campanie „Când risipa e prea mare, NutriPorția readuce pofta de echilibru”, sub egida NutriPorția, ghidul pentru o alimentație echilibrată, construit pe două principii: diversitate și cantitate, și care este acum extins și pentru adulți. Prin această campanie, Nestlé își propune să atragă din nou atenția asupra fenomenului de risipă alimentară din România, să arate ce se poate face pentru a o evita și cum poate ajuta instrumentul NutriPorția la crearea unei liste de cumpărături, a unui meniu săptămânal echilibrat pentru toată familia, evitând astfel risipa și costurile suplimentare, dar și protejând mediul înconjurător. Campania se derulează pe canalele proprii, dar și în presa scrisă și în spațiul digital care dau voie mesajului să ajungă la mai multe comunități, de la tinerii din Generația Z până la părinți.
Și ce face Nestlé pentru a contribui la scăderea risipei alimentare?
Modul în care Nestlé România și-a adaptat portofoliul de produse pentru a evita risipa alimentară este ilustrativ, plecând de la planificare și până la consum. Specialiștii noștri calculează cu precizie cantitatea de produs care urmează să se vândă pe piață și nu aduc în țară mai mult decât avem nevoie. Majoritatea produselor (cereale, batoane, tablete) sunt astfel porționate încât să fie ușor de consumat complet, iar pe ambalaje sunt precizate porțiile, astfel încât risipa să fie diminuată. În cazul în care avem un surplus cantitativ de produse pe piață care nu pot fi vândute, acestea sunt donate comunităților care au cea mai mare nevoie de ele. Nestlé România donează anual în jur de 60 de tone de produse către Banca pentru Alimente, pentru a le salva de la risipă și distrugere, ajutând astfel beneficiarii Băncii.
Nu în ultimul rând, contribuim activ la susținerea unui consum responsabil, aliniat nevoilor nutriționale în funcție de vârstă. Anul trecut a fost lansat primul Ghid de Nutriție a Copiilor din România scris de dieteticienii autorizați de la Asociația Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestlé, pentru părinții care au nevoie de informație bazată pe dovezi și inspirație pentru alimentația copiilor. De asemenea, compania a susținut crearea de culegeri de rețete speciale de la părinți pentru părinți și a finanțat campanii de informare și educare a consumatorilor în privința evitării risipei alimentare.
Nu știu cum s-a ajuns la cifrele prezentate, eu nu cunosc pe nimeni care aruncă mâncare.
Pensionarii „normali” își permit să mănânce carne doar cel mult de două sau trei ori pă săptămână, la una dintre mesele zilei, de obicei la prânz. De aruncat se aruncă doar cojile cartofilor și resturile de mămăligă uscată.
As vrea să cunosc și eu vreun român care „arunca” mâncare. In aproape 50 de ani cat am , in afara unor „beizadele” nu am văzut nici un roman sa arunce mâncare. Și mâncarea ai a fost consumată de alti români săraci ori plasată unor animale.
De zeci de ani vedem români căutând prin gunoaie mâncare . Sunt copii ce nu vad o bucatica de ciocolata poate nici de sărbători și voi faceți asemenea afirmații. Coborati pe pământ să vedeți realitatea 🫡
Si mie valoarea mi se pare mare, dar nu e cu totul neverosimila.
Nu spune nimeni ca e vorba (numai) de carne, care nici macar nu e neaparat chestia cea mai nutritiva dintr-un meniu normal, echilibrat.
Se arunca multe alimente mai mult sau mai putin prelucrate, lucru la care contribuie din plin si retailerii, cu ofertele lor de genul „trei la pret de doua”, sau cu alimente preambalate in cantitati mari.
Si, Baliza, am indoieli ca inspectati gunoiul tuturor cunoscutilor dvs., ca sa puteti afirma ca niciunul nu arunca mancare. Painea veche (si eventual mucegaita) e tot mancare, la fel si laptele acrit, la fel si diverse legume si fructe stricate, la fel si varza pe care o punem acum la murat si aruncam la primavara trei sferturi din ea… si, culmea risipei in opinia mea, pepenii 🙂