90.000 de cărți de identitate au fost anulate de autorități, în 2025 / De trei ori mai multe decât în 2023 / Cele mai multe în județul Iași – peste 35.000

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Anul trecut, autoritățile din România au anulat aproape 90.000 de cărți de identitate, de trei ori mai mult decât în 2023 și de două ori mai mult ca în 2024, conform unor documente ale Ministerului de Interne, consultate de G4Media. Cele mai multe buletine anulate au fost anul trecut în județul Iași – peste 35.000. 

În septembrie 2025, polițiștii din Iași au verificat 23 de locații din județ unde ar fi fost „cazați” moldoveni care aveau nevoie de o carte de identitate din România. Surse judiciare vorbeau, la acel moment, de peste 10.000 de persoane care stăteau fictiv în case care ar fi aparținut clanului Cordunenilor. Printre cei suspectați că ar fi recurs la acest tertip s-a aflat și Victoria Furtună, fostă candidată la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor şi artizan al curentului filorus din țara vecină. 

Două luni mai târziu, o acțiune asemănătoare viza mai multe județe. Autoritățile au făcut 90 de percheziţii la sediile unor instituţii publice şi locuinţele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti. Procurorii au anunțat că a început urmărirea penală în cazul a 94 de suspecţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri.

Și în ianuarie 2026, procurori din cadrul Parchetului General, împreună cu poliţiştii de frontieră ai Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere şi ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Iaşi şi Sighetu Marmaţiei, au făcuyt 73 de percheziţii la locuinţele unor persoane din judeţul Botoşani, într-un dosar vizând obţinerea de acte de identitate româneşti false.

Conform unui comunicat al Parchetului General, operaţiunea a avut loc în continuarea activităţilor derulate pentru destructurarea unei reţele care furniza documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă.

O treime dintre cărțile de identitate anulate între 2023 și sfârșitul lui 2025 au fost ale unor cetățeni din Republica Moldova, conform Europa Liberă România, 17% ale unor români get beget, 13% ale ucrainenilor.

Grafică generată cu AI.

Ce înseamnă, de fapt, anularea buletinului

Din punct de vedere tehnic, „anularea” nu presupune distrugerea fizică imediată a cardului de plastic, ci încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), scrie în documentul de la MAI consultat de G4Media. 

Odată ce mențiunea că o carte de identitate a fost anulată apare în sistemul informatic de evidența persoanelor, se generează o alertă inclusiv în Sistemul de Informații Schengen (SIS), iar autoritățile pot reține documentul fizic dacă posesorul este identificat în trafic sau la frontieră.

În lipsa cărții de identitate, cetățenii români nu-și pot deschide cont bancar, nu pot beneficii sociale condiționate de rezidența în România (alocații, indemnizația socială pentru pensionari, venitul minim de incluziune), nu își pot lua carnet de conducere și nu pot vota.

De ce a crescut numărul de anulări? „Regula celor 10”

În 2023 a intrat în vigoare a Legea nr. 162/2023, care stipulează că la o singură adresă nu pot fi înscrise mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor aceleiași familii.

Scopul acestei legi era de a elimina situațiile în care sute sau chiar mii de persoane figurau simbolic la aceeași adresă pentru a obține acte de identitate românești, fără a avea vreo legătură reală cu acea locație.

Regula care limitează numărul persoanelor cu domiciliul la aceeași adresă prevede o excepție care se aplică familiilor extinse.

În cazul în care la o adresă sunt identificate mai mult de 10 persoane care nu fac parte din familia extinsă, autoritățile de la evidența populației dispun măsura încetării valabilității domiciliului pentru a corecta evidențele de „înregistrări fictive”, scrie în raportul consultat de G4Media.

Ce soluții au cei rămași fără carte de identitate

Persoanele carora li s-a anulat actul de identitate au la dispoziție mai multe căi legale pentru obținerea unui nou document valabil, în funcție de situația concretă, scrie în documentul consultat de G4Media.

În primă fază, acestea pot solicita eliberarea unei cărți de identitate provizorii, document cu rol temporar de identificare. Actul provizoriu permite dovedirea identității până la clarificarea situației privind domiciliul.

În cazul în care pot aduce dovezi privind legitimitatea domiciliului, persoanele vizate pot solicita eliberarea unui nou act de identitate. 

În cazul cetățenilor români care locuiesc în străinătate și nu mai pot face dovada unui domiciliu stabil în România, cadrul legal prevede posibilitatea solicitării unei cărți electronice de identitate pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS), reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 17/2025.

În situațiile în care actul de identitate este reținut, de exemplu în urma unor semnalări în sistemele informatice de tip Schengen, acesta este transmis către serviciul emitent, unde este anulat fizic prin perforare sau tăierea colțului. Din acel moment, persoana trebuie să urmeze procedurile legale pentru obținerea unui nou document de identitate.