G4Media.ro

Slovacia oferă o rază de speranță în Europa Centrală: Valorile Zuzanei Čaputová…

Zuzana Caputova slovacia sursa Facebook

Slovacia oferă o rază de speranță în Europa Centrală: Valorile Zuzanei Čaputová nici nu s-ar putea afla într-o antiteză mai mare cu cele ale politicienilor corupți care destructurează statul de drept la București

Alegerea lui Zuzanei Čaputová în funcția de președinte al Slovaciei este o victorie a liberalismului într-o epocă populistă, se arată într-o analiză publicată luni de Financial Times și preluată dee Rador.

Victoria uimitoare obținută de Zuzana Čaputová, o juristă și activistă anticorupție fără prea multă experiență politică, la alegerile prezidențiale din Slovacia nu este numai o victorie răsunătoare a liberalismului în țara ei, ci și motiv de sărbătoare într-o regiune în care autoritarismul și capitalismul de cumetrie devin, din nefericire, norma. Dna  Čaputová a câștigat 58% din vot în turul al doilea de sâmbătă, zdrobindu-l pe Maroš Šefčovič, comisarul slovac al UE, deși pe fondul unei prezențe scăzute la vot. Dl Šefčovič este și el tot un pro-european, însă a avut de suferit de pe urma asocierii sale cu Smer, partidul de centru-stânga care a deținut puterea în 11 din ultimii 13 ani și care este mânjit de acuzații de clientelism și corupție.

Valorile dnei  Čaputová nici nu s-ar putea afla într-o antiteză mai mare cu cele ale liderilor autoritari populiști aflați la putere la Varșovia și Budapesta, ale premierului miliardar de la Praga ori ale politicienilor corupți care destructurează statul de drept la București. Ea este o proeuropeană declarată, care vorbește cu sinceritate despre adevăr, egalitate și drepturi civice. Ea susține căsătoria homosexuală și dreptul femeii de a opta să facă un avort. În calitate de avocată și activistă, ea și-a petrecut mult timp luptând cu abuzurile de putere și cu târgurile convenabile dintre politicieni și afaceriști. S-a făcut cunoscută printr-o bătălie juridică de 14 ani împotriva extinderii unei gropi toxice de gunoaie de lângă orașul Pezinok, situat lângă capitala Bratislava.

E tentant să privești această ascensiune anti-populistă ca pe o renaștere a liberalismului în Europa Centrală și de Est. Există într-adevăr ceva mlădițe verzi. Robert Biedron, primul politician polonez care se declară fățiș homosexual, și-a înființat un partid progresist pro-UE pentru a lupta cu guvernul populist naționalist al Partidului Lege și Dreptate. Momentum, un partid liberal din Ungaria, a încercat să treacă peste dezacordurile cu alte partide de opoziție pentru a forma un front comun contra dreptei eurosceptice a lui Viktor Orbán. În afara UE, în Ucraina, Volodimir Zelenski, un comediant fără experiență politică, a luat cu asalt al doilea tur al alegerilor prezidențiale, promițând să măture sistemul politic corupt.

Dar posibilitatea ca aceste mlădițe verzi să se dezvolte în altceva este o cu totul altă chestiune. În Polonia și Ungaria, orice semn de renaștere liberală apare exclusiv în rândurile elitei urbane educate. Dlui Zelenski îi lipsește istoricul de implicare civică al dnei Čaputová și puțini sunt ucrainenii care pot afirma cu încredere ce va face el odată ajuns la putere sau ale cui interese le va servi.

Circumstanțele ascensiunii dnei Čaputová s-ar putea să fie unice, caracteristice doar Slovaciei. Ea s-a ridicat pe un val de dezgust public față de corupție, provocat de asasinarea anul trecut a lui Jan Kuciak, un tânăr jurnalist care investiga legăturile dintre politicieni și crima organizată. Zeci de mii de slovaci au ieșit în stradă pentru cele mai mari manifestații de la Revoluția de Catifea din 1989.

Scandalul a forțat demisia premierului Robert Fico, rămas totuși la șefia Smer. Cu câteva zile înainte de primul tur, un afacerist cu relații politice a fost inculpat pentru comandarea asasinatului. Uciderea lui Kuciak a fost un moment seismic în politica slovacă, moment care, cel puțin deocamdată, nu a mai fost reprodus în altă parte.

Competiția prezidențială a scos totodată la lumină partea urâtă a politicii slovace. Candidații anti-musulmani și de extrema dreaptă au obținut în primul tur, la un loc, un sfert din voturi. Din acest punct de vedere Slovacia nu este diferită de vecinii ei sau de alte democrații din Europa de Vest unde extremiștii câștigă teren. Totuși, chiar și cu puterile ei limitate, dna  Čaputová are o șansă de a demonstra că liberalismul și respectarea statului de drept pot aduce poporului beneficii mai mari decât demagogia populistă și capitalismul de cumetrie care adesea o însoțește.

Foto: Zuzana Čaputová / Traducerea: Andrei Suba

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Daca mergeti la vot, se pot face schimbari.

    Daca nu mergeti la vot, ramaneti la mana unor psihopati.

  2. Inteleg ca acest text reda in rezumat continutul unui articol din Financial Times. Pacat ca autorul originalului nu s-a putut abtine sa nu-si arate entuziasmul pentru ca fata din Slovacia militeaza, printre altele, pentru drepturile homosexualilor. Nu inteleg ce mai vor!
    Oricum, victoria ei ne ofera o speranta de luat in seama si in Romania.

    • „Nu inteleg ce mai vor!”

      Probabil demnitate si respectarea drepturilor garantate de conventiile semnate de tara unde platesc impozite, ca orice alt cetatean.

      Misiunea statului de drept e sa protejeze drepturile tuturor cetatenilor, inclusiv ale celor carora ne enerveaza. Eu de exemplu nu vreau sa-l vad pe Tudorel despuiat si lovit cu pietre in Piata Universitatii, nici pe Dragnea ciuruit la Targoviste. Mi-as dori sa-i vad condamnati conforming legii.

      Speranta isi are rolul ei, mai urmeaza apoi si implicarea. Avem evident mult de lucru la capitole gen civism si egoism. Vestea imbucuratoare e ca nu mai suntem o periferie cu totul izolata iar libertatea de miscare in Europa are deja un efect pozitiv asupra generatiilor mai tinere.

  3. asa o fi legat de valorile ei, nu zic nu. doar ca mafiotii din slovacia, ca si cei din bulgaria, o lasa mai moale in perioada asta datorita atentiei pe care au atras-o asupra lor dupa asasinatul respectiv. asta nu inseamna ca problemele de fond se schimba cumva doar ca nu au mai fraudat alegerile si nici nu inseamna, din pacate, ca oricine vine cu intentii bune va putea face curatenie in legislatie si in privinta coruptiei.

    mai este cale lunga pana departe si atitudinile doamnei vor fi contra-benefice daca vor fi asociate cu o stagnare in aceeasi mocirla si nu cu o reforma pe care oamenii sa o perceapa pozitiv. vedem noi cum si cat o vor putea manca lupii mafioti din culise. este o chestiune care tine de perceptii, nu doar de realitati obiective.