Semne ale furtunii în economie: Evaziunea fiscală creşte pe fondul politizării ANAF. Concurenţa neloială ia avânt

Pentru prima oară în ultimii 25 de ani, concurenţa neloială e văzută drept principala dificultate în activitatea IMM-urilor, arată un studiu al Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIMMR). Evaziunea fiscală crește și ea în anumite sectoare, pe fondul politizării Fiscului, care are tratamente diferite pentru jucătorii din piață. Pe fondul acestor evoluții, numărul de insolvențe a crescut semnificativ față de anul trecut.

„E vorba despre concurenţa din partea celor care preferă să joace incorect. Vedem tot mai mult în piaţă un comportament care copiază modelul de la vârful statului, în care legile nu sunt respectate”, a declarat pentru G4Media.ro Florin Jianu, preşedintele (CNIMMR).

Un exemplu de concurenţă neloială care afectează o întreagă industrie îl reprezintă cele 22 de firme fondate de Primăria Bucureşti. Pe lângă faptul că îşi acordă între ele contracte, acestea adâncesc criza forţei de muncă oferind salarii cu mult peste media pieţei, fără a ţine cont de randamentul investiţiei făcute.

„Primăriile vin cu salarii pe care piaţa privată nu le poate oferi. Acordă un venit brut de 8.000 de lei pe lună unui inginer fără a ţine cont de competenţele lui. Nu e eficient economic”, spune Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. În opinia sa, contracte şi licitaţii aflate în desfăşurare vor rămâne nefinalizate anul acesta în piaţa privată pentru că firmele de construcţii nu vor mai avea cu cine să lucreze.

În condiţiile în care pe piaţă mai este nevoie de circa 200,000 de muncitori, companiile mari au început să aducă lucrători din Asia. Cele mici nu-şi pot permite însă asemenea lux şi şi-au restrâns deja activitatea. Întreaga industrie se aşteaptă la falimente în perioada următoare.

Situaţia este semnalată şi de datele Institutului Naţional de Statistică, care arată că majorările salariale din sectorul construcţiilor au crescut cu 19,1% în primul primestru al acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. „Considerăm că această evoluție are impact nefavorabil pentru competitivitatea economiei și subliniem faptul că ritmurile actuale nu sunt sustenabile”, arată într-un raport Andrei Rădulescu, director de analiză economică în cadrul Băncii Transilvania.

Evaziune. Un proces similar a avut loc în perioada 2010-2013 când, forţaţi de concurenţa neloială, o mare parte a IMM-urilor a trecut în zona gri şi neagră a economiei, caracterizată prin nefiscalizare şi reînregistrarea intrărilor de mărfuri.

„Asistăm la o repornire a motoarelor evaziunii. Cu siguranţă în următorii doi ani ANAF va reduce presiunile pentru combaterea evaziunii, căci urmează o perioadă electorală”, spune pentru G4Media.ro Gelu Diaconu, fostul preşedinte al ANAF (Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală) în perioada 2012-2016. Potrivit acestuia, evaziunea din neplata TVA este de 30%, adică de aproximativ 5 miliarde de euro anual.

Alte surse din piață au declarat pentru G4Media.ro că evaziunea a crescut enorm din cauza politizării ANAF, care nu mai funcţionează corect. Fiscul protejează acum unii jucători incorecţi din piaţă, ceea ce duce la distorsionarea competiţei economice. G4Media.ro a scris în aprilie despre modul în care Fiscul e controlat de Bogdan Stan, un apropiat al lui Liviu Dragnea, deși acesta lucrează la Curtea de Conturi.

Industria confirmă statisticile. Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie ROMPAN a declarat, citat de Jurnalul, că „autorităţile statului au luat pedala de pe acceleraţie. Lucrurile sunt scăpate de sub control şi cred că evaziunea fiscală în acest domeniu sare de 40%”.

În segmentul producătorilor de tutun, evaziunea este sub formă de contrabandă şi a ajuns la 17,2% în primele luni ale acestui an, mai mult decât media din 2017, potrivit Gildei Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, Moldova şi Bulgaria. „Contrabanda creşte când avem debandadă organizatorică. Sunt multe schimbări la nivelul autorităţilor. Nu există coerenţă în combaterea fenomenului, iar autorităţile nu conlucrează între ele,” spune ea.

Actualul preşedinte al ANAF, Ionuţ Mişa, numit recent în funcţie, nu a răspuns apelului și mesajului transmise de G4Media.ro.

Dincolo de lipsa de colectare a fondurilor bugetare, cel mai grav efect este cel al concurenţei neloiale. Un agent economic care îşi plăteşte taxele nu va putea rămâne în activitate dacă un concurent de-al lui nu plăteşte. Sistemul îi scoate din joc pe cei corecţi, lucru semnalat şi de creşterea accentuată a numărului de insolvenţe în primele patru luni ale acestui an cu 17%, cum a semnalat deja G4Media.ro. „Asta arată un mediu ostil,” spune Diaconu.