G4Media.ro

Şefa Comisiei Europene a fixat schimbările climatice, migraţia şi economia ca priorităţi,…

Şefa Comisiei Europene a fixat schimbările climatice, migraţia şi economia ca priorităţi, în repartizarea portofoliilor / Portretele comisarilor propuși în noul Executiv comunitar

Europa are deja o nouă sală de comandă pregătită pentru asumarea frâielor de către executivul său, în noiembrie. Iar preşedinta sa aleasă, Ursula von der Leyen, şi-a definit principalele priorităţi atribuind celor trei vicepreședinți executivi ai săi competențe directe privind schimbarea climatică, sectorul digital și economia, se arată într-o analiză publicată de portalul spaniol El Pais, preluată de Rador.

Comisia Europeană va pivota în jurul a opt vicepreședinți, între ei socialistul spaniol Josep Borrell. În jurul lor se vor crea mai multe echipe de comisari. Von der Leyen a decis să atribuie comisarului italian Paolo Gentiloni portofoliul economiei, în timp ce franţuzoaica Sylvie Goulard își va asuma piaţa internă, cu competențe în industrie. Alta dintre cele mai mari priorități ale noului cabinet va fi migrația, care îi revine vicepreședintelui grec Margaritis Schinas și care va purta numele controversat de „Protejarea Modului de Viață European”.

Von der Leyen a considerat că a întocmit un Colegiu de Comisari „echilibrat”. Nu numai în funcție de gen, deoarece pentru prima dată de la înființarea sa, în 1958, executivul va fi practic la egalitate, cu 14 bărbați și 13 femei, dar şi în originea geografică și afilierea politică. Dintre cei 27 de comisari, zece sunt social-democrați; nouă provin din PPE și cinci din rândurile liberale de la Renew Europe. Această echipă, care nu are un reprezentant britanic, este completată cu un membru al grupului conservator ECR, un comisar legat de Verzi, și altul independent.

Președintele ales a numit trei vicepreședinți executivi: laburistul olandezul Frans Timmermans va prelua portofoliul schimbărilor climatice; liberala daneză Margrethe Vestager va coordona întreaga arie digitală și va continua să fie unul dintre cei mai puternici comisari din cadrul Comisiei în menținerea zonei Concurenței, în timp ce conservatorul leton Valdis Dombrovskis va avea zona economică sub umbrela sa.

Echipa de vicepreședinţi va fi completată cu încă cinci nume. Socialistul spaniol Josep Borrell va fi unul dintre ei în calitate de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă a UE, cu „aceleași puteri”, potrivit lui Von der Leyer, ca predecesoarea sa, Federica Mogherini. Figura lui Borrell va fi cheia unei comisii care, a spus preşedinta aleasă, intenționează să aibă un caracter marcant „geopolitic”. Lui Borrell i se adaugă conservatorul grec Margaritis Schinas, populara croată Dubravka Suica, liberalul ceh Vera Jourova (responsabilă cu apărarea statului de drept) și social-democratul Maros Sefcovic.

Toți comisarii vor depinde și vor lucra în echipă cu unul dintre acești vicepreședinți, în special cu cei trei executivi, cu excepția conservatorului austriac Johannes Hahn, căruia Von der Leyen i-a înmânat cheia seifului, atunci când l-a numit comisar pentru Bugete, care până acum a fost în mâinile germanului Günther Oettinger. Fostul prim-ministru italian Paolo Gentiloni (PD) îi va urma lui Pierre Moscovici la Economie, care în ultimul an s-a ocupat în mare parte să ţină din scurt Roma, astfel încât să nu încalce regulile Pactului de Stabilitate și Creștere.

Președinta aleasă a apărat „combinația bună” care, în opinia ei, înseamnă lăsarea zonei economice în mâinile lui Gentiloni și Dombrovskis. „Factorul decisiv a fost enorma experiență a lui Gentiloni”, a adăugat Von der Leyen, care, având în vedere suspiciunile cauzate de această numire printre șoimi, a amintit că, în cele din urmă, toate deciziile sunt luate și argumentate de Colegiul comisarilor. Juncker a optat deja pentru un tandem similar în timpul mandatului său, când l-a plasat pe lituanian deasupra comisarului pentru afaceri economice, social-democratul francez Pierre Moscovici.

Un alt domeniu esențial al Comisiei este cel al comerțului, pentru care Von der Leyen l-a numit pe fostul comisar pentru agricultură, conservatorul irlandez Phil Hogan. Politicianul s-a remarcat în ultimele luni pentru forța sa față de susținătorii Brexit-ului și pentru apărarea sa strânsă a garanției pentru a evita o frontieră dură cu Irlanda. Și dacă Regatul Unit va părăsi UE, Hogan va fi cel care va negocia un viitor acord de liber schimb cu Londra. Von der Leyen l-a definit drept „un negociator corect”. „Asta aștept de la el, să lucreze într-un mod corect, dar hotărât”. „Este important să lucrăm împreună și să obținem un bun acord de liber schimb [cu Regatul Unit]. Acest lucru va determina relațiile bune pe care dorim să le avem în viitor”, a motivat președinta aleasă.

Franța va rămâne cu piața internă, al cărei șef va fi Sylvie Goulard. Acesta este un portofoliu cheie pentru Emmanuel Macron, care împreună cu Germania dorește să promoveze o nouă politică industrială comună pentru UE. În plus, nu va avea doar competențe în industrie, ci și în domeniul securității și apărării. Cu toate acestea, Goulard este unul dintre numele care pot genera unele controverse în cadrul audierilor din Parlamentul European, împreună cu polonezul Janusz Wojciechowski. Ambii sunt cercetaţi de autorităţile anticorupţie ale UE pentru presupuse nereguli în perioada în care au fost eurodeputați. Întrebată de ce a acceptat candidați care sunt cercetați de acest organism, Von der Leyen s-a limitat să apere independența procuraturii și prezumția de nevinovăție a ambilor candidați.

Aceasta este lista membrilor Comisiei desemnaţi de Ursula von der Leyen, care va trebui să treacă de audierile din Parlamentul European.

Frans Timmermans. Prima vicepreședinte pentru un Pact Verde European.

Laburistul olandez revine ca prim vicepreședinte al Comisiei Europene. După ce a condus candidatura social-democraților la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, Timmermans a fost pe punctul de a-i urma la conducere lui Jean-Claude Juncker. Candidatura sa a fost însă blocată de așa-numita axă Visegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia) și Italia, pentru apărarea fermă a statului de drept în Polonia, Ungaria sau România.

Nepot de mineri, fost ministru de externe al țării sale și poliglot – vorbește cel puțin șase limbi – Timmermans va deține funcțiile executive ale președinției atunci când Von der Leyen nu va fi la Bruxelles.

Margrethe Vestager. Vicepreședinte pentru Agenda Digitală și comisar pentru Concurență.

Liberala daneză este probabil cea mai cunoscută din colegiul anterior al lui Jean-Claude Juncker. În sarcina politicii de Concurență a impus sancțiuni de multe milioane pentru giganţii tehnologici din SUA pentru poziţie abuzivă pe piață (factura Google ajunge la 8,240 miliarde) sau pentru ajutor ilegal de stat (Apple a trebuit să restituie 14,3 miliarde Irlandei). Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus chiar: „Ea urăşte Statele Unite, poate mai mult decât orice altă persoană pe care am cunoscut-o vreodată”.

De asemenea, Vestager a trebuit să ia decizii nepopulare pentru partenerii din UE, cum ar fi vetoul fuziunii dintre Alstom și Siemens, care a înfuriat Franța și Germania. Cunoscută pentru faptul că a inspirat personajul Birgitte Nyborg din Borgen, Vestager a candidat, de asemenea, la președinţia Comisiei Europene, după ce a fost unul dintre şefii grupului Renew Europe.

Valdis Dombrovskis (Letonia). Al treilea vicepreședinte, pentru Economie.

Altă figură din Comisia Juncker, unde a deținut funcția de vicepreședinte responsabil de zona financiară și euro. Anterior, a fost prim-ministru al Letoniei.

Dombrovskis, un apărător puternic al disciplinei fiscale, în ultimul termen al mandatului său a trebuit să se ocupe în primul rând de arţăgoasa Italie, care a fost de două ori pe punctul de a fi supravegheată de Bruxelles.

Josep Borrell. Vicepreşedinte şi Înalt Reprezentant al Politicii Externe.

Ministrul de Externe în funcţie al Spaniei a fost deja unul dintre înalţii oficiali desemnaţi de Consiliul European în iulie trecut. Liderii europeni au ales un politician cu vaste cunoștințe în politica europeană, după ce a prezidat Parlamentul și a condus prestigiosul Institut European de la Florența.

Ca probleme imediate, Borrell va avea misiunea de a face față multitudinii de fronturi deschise de Trump: de la aplicarea Legii Helms-Burton, până la amenințarea unor noi tarife. Întâlnirea dintre secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și Borrell, indică disponibilitatea lui Trump de a reporni relațiile cu noua Comisie. Dar pe Borrell îl așteaptă alte dosare delicate precum Iranul sau Venezuela.

Margaritis Schinas (Grecia). Vicepreședinte pentru Protecția Modului de Viață European.

Este alta dintre cele mai cunoscute figuri ale executivului lui Jean-Claude Juncker, în care a fost purtătorul de cuvânt principal. Schinas a fost nominalizat de guvernul Noua Democraţie și, potrivit unor surse comunitare, va fi unul dintre comisarii pe care Von der Leyen se bazează cel mai mult pentru cunoștințele sale profunde despre executiv.

Dubravka Šuica (Croaţia). Vicepreşedinte pentru Democraţie şi Demografie

Politiciana conservatoare a fost pentru două legislaturi consecutive (din 2001 în 2009) primar al oraşului Dubrovnik. Din 2013, a intrat în politica comunitară ca deputat în Parlamentul European.

Vera Jourova (Republica Cehă). Vicepreședinte pentru Valori și Transparență.

Politiciana liberală revine în calitate de comisar. Acum va fi responsabilă cu funcțiile pe care Timmermans le ocupa anterior în apărarea statului de drept. În cabinetul anterior al lui Jean-Claude Juncker, Jourova a ocupat portofoliul Justiției, Consumului și Egalităţii de Gen.

Printre altele, a promovat prima listă neagră a UE care a subliniat jurisdicțiile ale căror legi favorizează spălarea banilor și finanțarea crimei organizate, care a sfârșit prin a fi doborâtă de toate țările membre din bloc, pentru includerea unor state precum Arabia Saudită sau Panama.

Maroš Šefčovič (Slovacia). Vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale.

Politicianul slovac este altul dintre veteranii Comisiei Europene: a făcut parte din executivul lui José Manuel Durao Barroso, iar ulterior a deținut o vicepreședinție cu responsabilități în domeniul energiei, cu Juncker. Šefčovič a amenințat să se prezinte ca şi candidat pentru social-democrați la Parlamentul European, dar a făcut în final un pas înapoi, pentru a-i lăsa cale liberă lui Timmermans.

La începutul anului, s-a prezentat la alegerile prezidenţiale din ţara sa, dar a pierdut. Šefčovič, al cărui nume a fost vehiculat pentru funcția de Înalt Reprezentant, are un al treilea mandat la Bruxelles.

Paolo Gentiloni (Italia). Economie.

În urmă cu doar câteva luni, Bruxelles-ul se temea de un comisar incomod, chiar ostil, al guvernului de coaliție dintre M5S și Liga. Astăzi respiră mai mult decât calm după nominalizarea lui Paolo Gentiloni, prim-ministru italian între decembrie 2016 și iunie 2018.

Politicianul social-democrat a afirmat pe rețelele de socializare imediat după ce a aflat portofoliul: „Iubesc Italia și Europa și sunt mândru de sarcina primită”.

Sylvie Goulard (Franța). Piața internă.

Emmanuel Macron a ales pentru Comisia Europeană o politiciană foarte încercată în acest domeniu. S-a alăturat Ministerului de Externe francez în 1989, având grijă de probleme comunitare precum reunificarea germană. Între 2001 și 2004 a fost consilier al președintelui executivului comunitar, Romano Prodi, iar din 2009 până în 2017, europarlamentar.

Apoi, Macron a recuperat-o pentru a avea grijă de portofoliul Apărării, dar după o lună și-a dat demisia, după o anchetă pentru posibile nereguli în plata asistenților săi la Eurocameră. Când a fost nominalizată de Macron, Goulard era guvernator adjunct al Băncii Franței.

Didier Reynders (Belgia). Justiție.

Guvernul belgian a decis să-i acorde un beneficiu lui Didier Reynders, un politician belgian cu o lungă carieră politică, care în 2014 urma să preia un portofoliu în Colegiul comisarilor.

Totuși, Jean-Claude Juncker a cerut apoi Belgiei să propună o femeie pentru această funcție, după ce a observat că în cabinetul lui erau predominant bărbaţi. În locul lui Reynders, belgiana Marianne Thyssen i-a luat locul. Politicianul valon era până acum viceprim-ministru la un macro-minister al Afacerilor Externe, Afacerilor Europene și Apărării.

Johannes Hahn (Austria). Buget

Este a treia oară când Hahn revine în calitate de comisar. I-a succedat Benitei Ferrero-Waldner în 2009 și, de atunci, a fost responsabil pentru portofoliile de politică regională și, ulterior, pentru politica de vecinătate și negocierile pentru extindere.

Anul acesta a avut o controversă cu guvernul lui Pedro Sánchez, prin faptul că a negat că au existat întârzieri cu ajutorul trimis în Maroc, așa cum a denunțat Spania. Polonia a prezentat inițial candidatura lui Krzusztof Szczerski, dar a acesta a renunţat când președinta aleasă i-a oferit Agricultura. În schimb, guvernul polonez a optat pentru acest fost deputat al Parlamentului European.

Cu toate acestea, Der Spiegel a publicat că este cercetat de către agenția UE de combatere a fraudei (OLAF) pentru presupuse nereguli în rambursarea cheltuielilor de călătorie, la momentul respectiv, în Eurocameră.

László Trócsányi (Ungaria). Vecinătate și Extindere.

Este altul dintre candidații potențiali care ar putea suferi o respingere a Parlamentului European, deoarece a fost ministru al Justiției în guvernul lui Viktor Orbán.

Eurocamera a aprobat în septembrie anul trecut ca articolul 7 din tratate să fie aplicat Ungariei, care include pierderea dreptului de vot în Consiliul UE din cauza derivei sale autoritare. Trócsányi, fost membru al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, a fost șef al grupului Fidesz pentru alegerile europene.

Elisa Ferreira (Portugalia). Coeziune și Reforme.

Portugalia va avea drept comisar un alt politician și economist cu experiență, până acum viceguvernator al Băncii Portugaliei. Ferreira a fost ministrul în executivul socialist al António Guterres, între 1995 și 2002 și, ulterior, europarlamentar.

Mariya Gabriel (Bulgaria). Inovație și Tineret.

Un alt nume care se repetă. În Executivul lui Jean-Claude Juncker, Gabriel era responsabilă de economia digitală, iar printre îndatoririle sale se număra și lupta împotriva știrilor false.

Gabriel a apelat la o poziție mai relevantă în timpul negocierilor de reînnoire a conducerii comunitare, deși în cele din urmă UE a decis să compenseze țările din Est – năpăstuite în materie de reprezentare – cu candidatura bulgăroaicei Kristalina Georgieva la conducerea Fondului Monetar Internațional.

Jutta Urpilainen (Finlanda). Asociații Internaționale.

Urpilainen este veche cunoştinţă a politicii europene, în special în rândul miniștrilor finanțelor. Politiciana, care a condus Partidul Social Democrat finlandez, a fost vicepremier al țării sale între 2011 și 2014.

Se știe că Urpilainen a amenințat că va părăsi euro, în mijlocul crizei datoriilor suverane, și că a solicitat garanții din partea Greciei și Spaniei pentru a participa la salvarea lor. „Reprezentăm linia grea”, a spus televiziunea din țara sa, înainte de salvarea băncilor spaniole.

Janusz Wojciechowski (Polonia). Agricultură.

Audierea lui Wojciechowski în Parlamentul European este de așteptat să fie una dintre cele mai complicate prin care vor trece membrii cabinetului Von der Leyen. Polonia a prezentat inițial candidatura lui Krzusztof Szczerski, dar acesta a demisionat când președintele ales i-a oferit Agricultura.

În schimb, guvernul polonez a optat pentru acest fost deputat al Parlamentului European. Cu toate acestea, Der Spiegel a publicat că este cercetat de agenția UE de combatere a fraudei (OLAF) pentru presupuse nereguli la rambursarea cheltuielilor de călătorie la momentul respectiv în Eurocameră.

Kadri Simson (Estonia). Energie.

Politiciana, care a încercat fără succes Partidul de Centru, a fost ministru al Economiei şi Infrastructurii din ţara sa între 2016 şi 2019.

Phil Hogan (Irlanda). Comerţ.

Premierul Leo Varadkar se bazează din nou pe acest politician irlandez, care a fost șef la Mediul Ambient în țara sa, între 2011 și 2014, după ce a fost deputat și senator. În timpul mandatului lui Juncker, Hogan a condus Politica Agricolă, una dintre cele mai sensibile zone ale UE.

Ca atare, el a făcut parte din echipele care au încheiat principalele acorduri comerciale din acea perioadă, inclusiv Mercosur. În calitate de comisar, Hogan a fost foarte critic față de suporterii Brexit. Având în vedere cerințele premierului britanic Boris Johnson de a elimina protecția care evită o frontieră dură pe insula Irlandei, Hogan a fost clar, în august anul trecut, afirmând că cei 27 „nu vor ceda” în această problemă.

Virginijus Sinkevičius (Lituania). Mediu și Oceane.

El este milenarul Comisiei Europene. Născut în 1990, aparține Uniunii Agricultorilor și Verzilor din țara sa.

Deși această formațiune se află în Eurocameră cu Verzii, nu este parte a partidului european care cuprinde principalele formațiuni de mediu. Prin urmare, Verzii nu îl văd ca fiind comisarul lor în executiv. În Lituania a fost ministru al Economiei și Inovării.

Nicolas Schmit (Luxemburg). Muncă.

Liberalul Xavier Bettel a ales un social-democrat luxemburghez pentru a ocupa locul Marelui Ducat din Comisia Europeană. Schmit a fost ministru delegat pentru Afaceri Externe și Imigrație și Muncă și Imigrație. După alegerile europene, a obţinut un loc în Parlamentul European.

Helena Dalli (Malta). Egalitate.

Această politică malteză a fost o revoluție în țara sa în ceea ce privește politicile de egalitate de gen și drepturi ale colectivului LGTBIQ. Sub mandatul său de ministru al Egalității, Malta a trecut de la una dintre ultimele țări pentru a legaliza divorțul, la statul european cu o legislație mai echitabilă pentru cetățenii LGTBIQ.

În calitate de ministru, a emis o declarație a mai multor țări, inclusiv Spania, în favoarea drepturilor acestor grupuri, în faţa intransigența Poloniei și Ungariei de a admite că legile europene includ trimiteri la acest colectiv.

Janez Lenarčič (Slovenia). Managementul crizelor.

Acest diplomat sloven a fost format în mediul internațional, deținând diferite funcții în organizații mondiale până în 2006, când a fost secretar de stat pentru afaceri europene, iar mai târziu, în 2014, și-a asumat portofoliul de afaceri externe pentru guvernul sloven.

Rovana Plumb (România). Transport.

România a fost singura ţară care a prezentat doi candidați, un bărbat și o femeie, Ursulei von der Leyen.

Aceasta a ales-o în cele din urmă pe Rovana Plumb, o politiciană social-democrată, care a fost ministru al Mediului și al Muncii, Familiei și Protecției Sociale, înainte de a fi aleasă europarlamentar, în 2009. După alegerile din acest an, a fost numită vicepreședinte al grupului social-democrat din Eurocameră.

Ylva Johansson (Suedia). Interne.

Johansson ajunge la Comisia Europeană după ce a deținut mai multe ministere în țara sa. Această politiciană social-democrată a fost până acum titularul Ocupării forței de muncă, după ce a fost responsabilă pentru educație, bunăstare și sănătate.

Stella Kydiakides (Cipru). Sănătate.

Actualul comisar pentru sănătate este dedicat acestui domeniu din 1976, când a fost la Departamentul de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți din Ministerul Sănătății din Cipru. În 2006 a făcut saltul în politică fiind aleasă de partidul conservator cipriot.

Autor: Lluís Pellicer / Traducere: Cristina Zaharia

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Pamflet
    Rusine denise rifai, gusa, silviu manastire, oreste, comaroni si altora care incearca sa ne prosteasca, sustinand ca ar trebui cu totii sa o sustinem pe rovana plumb. Ei pun in oglinda cazul asta cu situatia doamnei Kovesi. Nu au nicio legatura, plumb e pe un post care e oricum al Romaniei, in timp dce doamna Kovesi e pe barba ei.
    Norocul e ca votantii de dreapta, in special USR nu se iau dupa liderii lor de opinie cand acestia fac jocuri murdare. Asa sunt votantii psd. Atentie ca basescu face si el jocuri murdare, cupland cu gusa in favoarea psdului. Si basescu o sustine pe plumb. Deci rusine basescu

  2. Rotația cadrelor ue style

  3. un pork urcat in copac.

  4. Asadar se naste o noua politica tipic europeana privind modul de viata european: „Protejarea Modului de Viață European”. Adica acel mod de viata parazitar in care omul european nu mai are identitate culturala si sociala, amestecandu-se in multimea formata din „expati” veniti din toate colturile lumii. De asemenea, acest om europen trebuie sa accepte fara comentarii migrantii musulmani veniti ilegal in Europa, total incompatibili cu cultura si civilizatia europeana. Totul dirijat de la Bruxelles , de un cabinet de comisari corupti, obscuri, numiti de un lider scos din joben.
    Foarte periculos ce se intampla. Din pacate, Europa se transforma in ceva din ce in ce mai negru si urat mirositor.

  5. Vulnerabilizatea UE , prin desemnarea unor candidati suspectati de incalcarea legii, genereaza dezamagire si neincredere in institutiile UE , care ar trebui sa fie modele de functionare ptr. tarile Uniunii. Daca compromisul se va face , atunci, adio democratie , stat de drept si justitie . UEva ramnae o fosta speranta ptr. milioane de oameni proeuropeni. de buna credinta,

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.