G4Media.ro

Sănătatea românilor: reformă radicală vs. prevenție și educație. Ce proiecte au Iohannis,…

Sănătatea românilor: reformă radicală vs. prevenție și educație. Ce proiecte au Iohannis, Dăncilă și Barna, principalii candidați la prezidențiale

Cu doar 38% dintre români mulțumiți de ultima interacțiune cu sistemul sanitar, probleme majore de infrastructură și personal, dar și acces redus la medicamente, sănătatea e un domeniu critic pentru alegătorii care vor decide președintele. Deși șeful statului are puteri executive reduse în domeniu, legitimitatea uriașă obținută la vot poate duce la declanșarea unor propuneri de reforme ori politici publice cu impact major. Dar ce propun principalii candidați la prezidențiale?

Klaus Iohannis: Prevenţie, educaţie și creșterea finanţării

Președintele în funcție, candidat pentru al doilea mandat, alocă în programul său electoral un subcapitol distinct sănătății, propunând ”o schimbare de paradigmă” – o strategie de termen lung care să pună pacientul în centrul sistemului. Iohannis promite o creștere a alocărilor bugetare pentru sistemul de sănătate și arată că prevenţia şi educaţia sunt ”piatra de temelie” a viziunii sale.

Iohannis detaliază elementele de educaţie și prevenție: alimentaţia sănătoasă, promovarea activităţii fizice, controlul consumului de tutun, acoperirea vaccinală, programe de prevenţie și screening, adică testare și depistare precoce a bolilor.

În privința finanțării, programul candidatului liberal vorbește despre asigurările private de sănătate, care ar trebui să devină complementare sistemului public.

Iohannis enumeră trei direcții principale de reformă în sistem:

– inversarea piramidei serviciilor de sănătate (consolidarea medicinei primare și ambulatorii);

– intervenţia rapidă în situaţii de urgenţă

– adaptarea serviciilor medicale şi a pregătirii profesioniştilor în conformitate cu trendul demografic şi epidemiologic (prioritizarea medicinei persoanelor vârstnice şi a noilor provocări în materie de sănătate publică)

Dan Barna: Reformă radicală, o lege nouă a sănătății, inovație a antreprenoriatului

Candidatul Alianței USR-PLUS propune o reformă radicală atât în sănătate, cât și în sistemul asigurărilor de sănătate. Programul lui Dan Barna cuprinde un capitol dedicat sistemului, iar principala propunere este o nouă lege a sănătății.

Care ar fi principalele modificări aduse de această nouă lege? Un rol crescut pentru medicina de familie (creșterea ponderii bugetului alocat medicinei de familie de la 6%, cât este în prezent, la 10%), promovarea în spitale pe criterii de competență, modernizarea sistemului de asigurări de sănătate, întărirea asistenței medicale primare și a programelor de prevenție, reguli mai flexibile privind stimulentele fiscale acordate activităților din domeniul cercetării și inovației din sfera medicală.

Dan Barna arată că se va concentra și pe infrastructura din domeniu: finalizarea spitalelor regionale, asigurarea necesarului de medici în mediul rural, dar și investiții în secțiile de mari arși din spitale.

De asemenea, candidatul USR susține că România poate să devină unul dintre cele mai puternice centre europene de inovație în sănătate ”prin stimularea financiară și sprijin logistic acordat antreprenorilor care propun soluții tehnologice de îmbunătățire a calității vieții pacienților”.

Viorica Dăncilă: Incluziune socială

Candidata PSD nu a alocat un capitol special sănătății în manifestul electoral, iar singurele referiri la domeniu sunt mai degrabă vagi și în cheie ideologică.

”Voi susține incluziunea socială reală: economică, culturală, socială (…) Atât timp cât un copil din mediul rural nu are o șansă reală de a termina o facultate, atât timp cât părinții nu-și pot crește copiii fără frica întreținerii, atât timp cât pensionarii își întrerup tratamentul medical pentru că nu le ajung banii, România nu este o țară în care putem vorbi, cinstit, despre viitor”, arată Viorica Dăncilă în programul electoral oficial.

În mandatul său de premier, Dăncilă a insistat pe creșterea salariilor în domeniul sanitar, dar investițiile în infrastructură au întârziat, mai ales în cazul celor trei spitale regionale.

Context: Ce atribuții au președinții în sănătate

Constituția nu acordă atribuții efective președinților în domeniul sănătății, politicile și implementarea lor fiind atributul Parlamentului și Guvernului. Cu toate acestea, la nivelul Administrației Prezidențiale funcționează Departamentul de Sănătate Publică, condus de un consilier de stat, care are rolul de a media între actorii sistemului și de a propune președintelui evaluări și soluții pentru îmbunătățirea funcționării acestuia.

Rolul președintelui în sănătate nu este însă doar unul decorativ ori de mediere. În funcție de relația acestuia cu guvernul, șeful statului poate promova schimbări majore în politicile din domeniu. Așa a încercat fostul președinte Traian Băsescu, care, în anii 2011 – 2012, a încercat impunerea unei reforme majore în sănătate, reformă fundamentată pe recomandările unei comisii ce a funcționat sub patronajul Cotroceniului. Reforma din Sănătate, la fel de radicală precum cea din Educație. În cele din urmă, reforma a fost respinsă de actori importanți din sistem, printre care și Raed Arafat, șeful SMURD, iar guvernele Boc și Ungureanu au renunțat să o mai promoveze.

La șapte ani de la acea reformă ratată, un sondaj realizat la solicitarea Coaliției Votez pentru Sănătate  – o campanie de informare publică – arată că cei mai mulți dintre cetățenii români sunt în continuare nemulțumiți de calitatea serviciilor sanitare și vor o schimbare radicală:

  • 74% dintre români cred că majoritatea măsurilor propuse în domeniul sănătății în ultimii 3 ani nu au fost implementate și aproximativ 65% nu simt o schimbare în bine în acest domeniu
  • 96% dintre acesția au declarat că au interacționat în ultimii 3 ani cu sistemul de românesc de sănătate și doar 38% s-au declarat mulțumiți de ultima interacțiune.
  • Numărul insuficient de medici, lipsa unei viziuni pe termen lung privind sănătatea și accesul limitat la medicamente noi sunt principalele probleme ale sistemului, potrivit aceluiași studiu.
  • Pentru 78% dintre respondenți, a avea acces la îngrijire și medicamente este un lucru esențial, însă dintre cei care au primit o reţetă de medicamente noi, 4 din 10 au avut dificultăți în a găsi tratamentul de care aveau nevoie.
  • În privința măsurilor pe care și le-ar dori implementate, în topul celor propuse sunt îmbunătățirea îngrijirilor medicale, investiții în echiparea spitalelor, lansarea unor programe de prevenție și accesul la medicamente de ultimă generație.

Foto: Pexels.com

Campanie susținut de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Proiecte de marire personala au, nu e evident?!

  2. Care sistem de sănătate public? Cotizezi luna de luna și când dorești să îți faci niște banale analize ești trimis în privat, unde plătești, normal. Chipurile, nu sunt fonduri. Cum vine asta? In nici un stat normal din Europa nu se întâmplă chestia asta. Poate ar fi bine sa se separe apele: vrem sistem public, privat sau mixt? Din câte cunosc eu, Olanda este singurul stat european cu un sistem privat 100%.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.