G4Media.ro

Roxana Wring despre colaborarea cu Securitatea: ”Eu nu am putut să refuz.…

Roxana Wring despre colaborarea cu Securitatea: ”Eu nu am putut să refuz. Este un tip de presiune pe care cei care s-au bucurat de democrație încă din anii copilăriei nu au cum să-l înțeleagă”

Roxana Wring, acuzată de CNSAS că a colaborat cu Securitatea, recunoaște într-o postare pe Facebook că a semnat ”hârtii” puse în față de șeful său din perioada comunistă, arătând că ”este un tip de presiune pe care cei care s-au bucurat de democrație încă din anii copilăriei nu au cum să-l înțeleagă. Eu nu am putut să refuz”.

Wring, despre care CNSAS a arătat în cererea de trimitere în judecată că a dat note la Securitate despre cetățeni străini, a mai scris că ”nu am colaborat cu Securitatea ca poliție politică și nu am susținut regimul comunist”.

Fosta șefă a USR București a mai scris că ”am fost convinsă că nimeni nu avea nimic de suferit de pe urma rapoartelor pe care eram obligată sa le dau”.

Context: Fosta preşedintă a USR Bucureşti, Roxana Wring, a semnat un angajament cu Securitatea, a avut numele conspirativ „R 21 sau Rodica” şi a furnizat informaţii „prin care se denunțau activități potrivinice regimului totalitar comunist” despre un profesor american şi turişti străini, se arată în cererea de chemare în judecată formulată de CNSAS prin care solicită constatarea calităţii Roxanei Wring de colaborator al Securităţii ca poliţie politică. Citește aici articolul exclusiv al G4Media.ro.

Postarea integrală a Roxanei Wring:

Astăzi au fost publicate pasaje din dosarul pe care CNSAS l-a trimis la Curtea de Apel București, prin care s-a cerut să se verifice dacă am făcut sau nu poliție politică. Păcat că jurnaliștii nu avut acces și la dosarul de urmărire. Am fost urmărită de Securitate în timpul facultății, am fost urmărită în cei doi ani cât am lucrat la ONT, am fost urmărită și după ce am plecat din țară. Așa că vreau să spun foarte clar că nu am colaborat cu Securitatea ca poliție politică și nu am susținut regimul comunist. Paradoxul anticomunismului românesc este că eu sunt acum pusă la zid și sunt lapidată în piața publică, iar cei care m-au urmărit timp de mai bine de 10 ani primesc pensii speciale și nimeni nu-i deranjează cu nimic. Însă nici măcar asta nu mă doare la fel de tare cum mă doare faptul că unii uită (iar alții n-au cum să înțeleagă) viața de zi cu zi în regimul comunist.

În primul rând, regimul s-a bazat nu pe informatori, ci pe cadrele Securității. Ați auzit despre vreun maior sau colonel de securitate acuzat în instanță sau pus la zid în spațiul public pentru că a făcut poliție politică? Ați văzut vreo încercare instituțională de a face lumină în păienjenișul de forță care a fost Securitatea? NU! Tot ce a putut produce societatea românească în ultimele trei decenii a fost un instrument de deconspirare a foștilor informatori. Însă și acest instrument (condus, ce ironie, de un fost subaltern al lui Vadim Tudor) este prizonierul unei logici politice și este în mare măsură disfuncțional. Cum se poate, de exemplu, ca același om să primească cinci adeverințe de necolaborare cu Securitatea, iar a șasea să-l scoată colaborator? Știu explicațiile, știu despre arhive. Întreb însă ce valoare mai au adeverințele CNSAS atâta vreme cât cel pe care l-am avut timp de 10 ani președinte a fost acuzat în cele din urmă ca ar fi fost colaborator al Securității.

În al doilea rând, viața într-un stat totalitar este mai dificilă pentru cei cu aspirații. Am fost o studentă cu rezultate foarte bune. Am avut o medie foarte mare care mi-a permis să rămân în București după facultate. Am refuzat să fiu membru de partid, deși mi s-a spus că un astfel de pas mi-ar asigura o carieră ideală. După ce am ajuns la ONT, am fost chemată în biroul șefului meu și mi s-a cerut să semnez hârtiile pe care mi le-a pus în față. Este un tip de presiune pe care cei care s-au bucurat de democrație încă din anii copilăriei nu au cum să-l înțeleagă. Eu nu am putut să refuz. La 22 de ani, crescută în anii cei mai crunți ai dictaturii. Am fost convinsă că nimeni nu avea nimic de suferit de pe urma rapoartelor pe care eram obligată sa le dau. Cei care au avut contacte cu cetățeni străini sau au avut funcții de decizie sau au fost în instituții cheie în anii aceia n-au cum să uite nesfârșitele ședințe, dări de seamă, bilanțuri, rapoarte și altele asemenea. Că se făceau la partid sau la întreprindere, e mai puțin important. Important este că, în anii comunismului, aceasta era o normalitate care astăzi cu greu își găsește corespondent.

În al treilea rând, este greu de înțeles pentru mine această lipsă a simțului proporțiilor. Unele dintre cele mai grave fapte penale se prescriu în 15 ani, dar faptele invocate de CNSAS îți pot aduce condamnarea pe viață, fără posibilitatea de a te reabilita. Acuzațiile care îmi sunt aduse au legătură cu fapte de acum 42 de ani. Pentru ucidere din culpă, poți primi condamnare cu suspendare. Însă primești condamnare pe viață pentru o notă scrisă sub presiunea concedierii sau, în cazul multora, cu amenințarea închisorii sau cu amenințarea unor repercusiuni dramatice asupra membrilor familiei. Nu mă victimizez, doar pun în perspectivă. De zece ani am revenit în țară și am ajutat, așa cum am putut. Am făcut voluntariat pentru Capitală. Am înființat și am condus asociația ProDoMo și am activat în cadrul ProPatrimonio. Am participat la elaborarea raportului privind starea patrimoniului bucureștean, am organizat evenimente și am pus pe picioare proiecte care să atragă atenția asupra acestei probleme. Am făcut totul dezinteresat, voluntar, fără a căuta recompense materiale. În calitate de consilier municipal, am continuat această luptă pentru patrimoniu și împotriva incompetenței Gabrielei Firea. Am semnat plângerea în urma căreia instanța a constatat că înființarea companiilor a fost ilegală. Am demascat toate manevrele prin care actualul primar a pus stăpânire pe administrația orașului și toate deciziile discutabile pe care le-a luat. M-am împotrivit tunurilor imobiliare și am venit cu idei despre cum ar putea fi îmbunătățita situația administrației bucureștene.

Astăzi sunt însă împinsă la marginea unei societăți pe care am vrut să o ajut. De ce? Pentru că acum 42 de ani am intrat în malaxorul unui sistem totalitar și am fost obligată să semnez niște documente, care nu au afectat pe nimeni, cu exceptia mea, bineînțeles.

Nu sunt un erou al luptei anticomuniste. Nu sunt o victimă a regimului așa cum au fost deținuții politici. Dar în niciun caz nu am fost o privilegiată a sistemului. Am avut partea mea de suferință. Nu-mi fac un titlu de glorie din asta, dar nici nu mă bucur când văd cum malaxorul ideologiei a fost înlocuit cu malaxorul informației. Am ajuns să aflăm prea multe și să înțelegem prea puține.

Celor care ați ajuns până aici, doar atât vă rog: încercați să înțelegeți. Nu pe mine neapărat, ci încercați să înțelegeți acei ani. Pentru că ceea ce nu înțelegem, riscăm să repetăm.

Foto: Facebook / Roxana Wring

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

73 comentarii

  1. Ospatarii care puneau scrumiere cu microfoane ;sunt si ei colaboratori?

    • Nu, sunt patrioți

    • Asa este, era o presiune foarte mare nu a putut refuza, similar cu presiunea pe care a avut-o cand a acceptat sa fie lider USR Bucuresti, negand colaborarea din trecut.
      D-na Wrong mai este cineva la USR care simte aceasta presiune?
      Va rog, eliberati-l de chin!

    • A naibii cum toți colaboratorii Securității își găsesc scuze: ăla n-a știut, asta nu a avut cum altfel. Până acum nega tot, acum zice că n-a avut încotro.
      Oricum, tot nu e chiar atât de penibilă ca Băse care zice că el nu știa că dădea informări la Securitate.
      Bleah

    • Paradoxul român e că securiştii sunt mai puţin cunoscuţi decât informatorii şi că pe Roxana Wring ar fi ajutat-o Dumnezeu să occidentalizeze Capitala de zece ori mai mult decât pe Gabriela Firea.

    • Camelian mamă, cum mai e?

  2. Probabibil ca asa o fi fost. INSA: Aici este vorba de ONESTITATE!!! Dumneavoastra, atunci cand ati aderat la formatiunea politica USR ati pretins ca NU ATI COLABORAT cu fosta securiatate iar acuma, acest lucru a fost dovedit ca fiind FALS! In alti termeni: ATI MINTIT!!! Aceasta este problema.

  3. Ei hai sa nu o dam de peretj. Sunt mii de romani care au refuzat. Cu consecintele de rigoare, evident. Dar aici nu asta e speta. Speta e ca ati zis ca nu ati colaborat iar acum practic recunoasteti deschis. Adica ati mintit.

    • Exact așa! Sâ mori pe ușile bisericii. dar cu teșchereaua plină. Câtă obrăznicie să vii cu astfel de explicații când alții au plătit chiar cu viața din cauza turnătorilor! Cum poți să fii și beneficiar și critic?

  4. Doamna draga, daca atunci nu atu putut refuza, refuzati acum sa va eschivati.
    Eu cunosc persoane care au refuzat. Cei care traiesc stau cu capul sus si nu au nimic pe constiinta, uar cei care nu mai sunt au lasat un nume bun si un exemplu.
    Asta e ce se numeste claritate morala in discursul politic anglo-saxon mai ales.
    Nu e vina dvs ca punctul 8 de la Timisoara nu a devenit lege. Daca ar fi fost, nu mai ascultam acum povestile dvs despre presiuni.
    Roxana Wrong, pe scurt.

  5. Pe mine m-a convins. Ar trebui reprimită în USR. Poate chiar președinte.

  6. Ba da, se putea refuza. Părinții mei au refuzat și au rămas simpli angajați, fără funcții. Așa era regula, nu semnai, nu te puteai cocoța. Dar nu poți spune că nu puteai refuza.

    • Exact. Nu te omora nimeni. Erau alte pedepse dar puteai refuza.

    • Tatal meu n-a „ramas un simplu angajat”. A fost oleaca „reeducat” la Poarta Alba. Iar dupa 30 ani a fost vizitat de un capitan, sa-i aduca aminte ca „fortele binelui” nu l-au uitat, desi formal a fost reabilitat.
      Daca nu stiti cum a fost, nu aruncati cu noroi.
      Probabil multi, mult prea multi, nu stiu sau au uitat. Alfel cum ar fi putut ajunge Melescanu sau A. Nastase parlamentari, sau Daea ministru?

    • Si ai mei au refuzat si au ramas „doar simpli agajati”, dar demni. Eu am votat-o pe doamna ca primar la sectorul 3, acum ceva vreme… pot sa-mi iau votul inapoi sau sa-l anulez cumva post-factum?!
      Asta cu societatea pe care dorea sa o ajute atunci si acum e brusc victima a sistemului e un gunoi, putea spune NU si, isi asuma riscurile, abia atunci ajuta. Pot intelege ca aia de la CNSAS sunt oamenii lui Voiculescu, dar nu trebuia sa apari in acele dosare doamna „Rodica”….

  7. Asa zic si politicienii nostri cand jura zeci de milioane de euro. Nu am putut sa refuz

  8. Subscriu total la ce spune Doamna in cauza. E vorba de o lege stramba, negandita cum trebuie.
    Nu puteai sa ai un serviciu in care aveai de a face cu cetateni straini, fara sa accepti sa informezi despre ei. In plus, Securitatea nu avea nicio putere asupra lor, deci informatiile date despre ei nu le puteau face nicun rau.
    DAR CEL MAI IMPORTANT LUCRU care reiese din notele date de Doamna Wring e acesta:
    – A redat in tusele cele mai goase, fara nico retinere, aprecieri ale strainilor asupra aspectelor cel mai greu de suportat in regimul totalitar, rezultand chiar o satisfactie vizibila ca are posibilitatea sa le transcrie. Pot crede chiar ca pe unele le-a mai si ingrosat dansa.
    Legea in cauza trebuie schimbata radical: nicio vina pentru cei care aveau ca obligatie de serviciu sa informeze in special despre discutiile purtate cu strainii. Asta se referea nu numai la angajatii ONT, ci la multe alte categorii de romani, din MAE, din comertul exterior, din serviciile de protocol ale intreprinderilor etc.

    • Intotdeauna am spus ca inteligenta romaneasca vine de la sat! ? Felicitari, domnule Ciobanul, un comentariu pertinent, corect, obiectiv. Din pacate, se va pierde in tumultul insultelor nemeritate.

  9. Panarama dracului, nu a putut sa refuze, nu a putut sa recunoasca pana nu a fost demascata, si a tot acces la cascaval. Huooooooooooo.

  10. Securista se da acum victima. Ne lesi?

  11. Este incredibil cum reușește d-na Wring sa depaseasca starea de soc din 9 octombrie 2019, când posta bălării pe Facebook, pe principiul ”hai ca ma dau nevinovata poate se face ceață și mă ascund în ea”. Iata ca astazi, 16 decembrie 2019, a ajuns-o memoria din urmă și se declară victima circumstanțelor.
    „E un șoc. Nu am semnat niciodată nimic în fața unui ofițer al Securității, despre care să știu că ocupă o astfel de funcție”, scria pe Facebook Roxana Wring, pe 9 octombrie, când CNSAS a chemat-o în judecată.
    Astăzi se declară împinsă!!!!!!!!!!!! Scurtă e memoria…
    ”Astăzi sunt însă împinsă la marginea unei societăți pe care am vrut să o ajut. De ce? Pentru că acum 42 de ani am intrat în malaxorul unui sistem totalitar și am fost obligată să semnez niște documente, care nu au afectat pe nimeni, cu exceptia mea, bineînțeles.”
    Păi tanti de ce nu ai recunoscut tu, frumos, de la început ce ai făcut? Se numește asumarea trecutului și nu ai vrut să o faci! În mod conștient și intenționat te-ai ascuns! Nici unul dintre politicienii români nu a făcut pasul acela spășit și public al recunoașterii acestei colaborări damnate. Prin ascunderea trecutului ați intrat într-o galerie infectă. Ați avut merite, bravo! Ce v-a împiedicat să recunoașteți singură, înainte de acest scandal că ați lucrat cu Securitatea? Nimic. Poate pofta de a fi importantă și frica de a nu vă prăbuși în derizoriul pe care îl implică oprobiul public inerent unui asemenea gest. Înainte vă dădeați virgină iar acum vă dați lovită și victima conjuncturii. Nu e corect, un pic de demnitate ce naiba! Se pare că inconsecvența e a doua d-voastră natură. Ca și minciuna de altfel.

    • Prin natura serviciului actual (politician USR) a fost fortata sa nu recunoasca. Ce naiba, nu e complicat.

    • Au existat oameni care au declarat singuri, unul dintre aceştia a fost Alexandru Paleologu căruia ar fi o ruşine să îi pretindem maxima verticalitate morală după ce a făcut suficient de mulţi ani puşcărie, iar acesta a fost preţul eliberării.
      Problema acestei persoane, aşa cum au sesizat-o mulţi dintre cei care au comentat, e că a minţit la momentul difuzării în presă a acestei ştiri iar acum, cum se spune în popor, „doamna Rodica o dă la întors”.
      Numai şi pentru „atata”, şi nu are ce căuta în serviciul public.
      Postarea sa atrage atenţia însă asupra unui lucru real: sunt mii, dacă nu zeci de mii, de foşti miliţieni şi lucrători ai securităţii care încasează pensii ocupaţionale_ păstrate, desigur, chiar şi de actuala configuraţie politică_, deşi au distrus sau afectat destine, aspecte uşor de probat prin conţinutul notelor din Arhivele date în păstrarea CNSAS-ului.
      Şi pe activitatea acestora ar trebui să se concentreze activitatea de cercetare a arhivelor CNSAS -ul, iar cei care au făcut aceste lucruri, chiar dacă erau, cum se spune, în fişa postului, să nu mai primească pensii ocupaţionale, de serviciu, ci pensii calculate strict pe contributivitate sau conform unei formule similare.
      Aş zice că ar fi de folos şi bugetului, dacă tot ne văităm că nu sunt bani pentru pensiile ocupaţionale.
      Şi ar fi şi moral. Nu îi lăsăm fără pensii, nu le pretindem pe cele deja încasate, dar îi lăsăm, pe viitor, fără beneficiul specific profesiei din care au făcut parte.

  12. Este greu de judecat acum daca cineva avea sau nu puterea sa refuze o colaborare cu securitatea in acele vremuri. Eu personal habar nu am cum as fi reactionat in cazul in care mi-ar fi propus. Ma gandesc ca am fost destul de neinteresant – si asa am scapat de niscaiva propuneri indecente.
    Cunosc si eu pe cineva care a refuzat, chiar daca i s-a cam sugerat ca o sa aibe probleme.
    Dar in cazul doamnei, dupa cum multi au remarcat pe aici, problema majora nu consta in faptul ca a colaborat mai mult sau mai putin – ci in faptul ca a ascuns. Pana si acum incearca sa o scalde. Este precum un raspuns la intrebarea: te-ai sarutat cu a lu’ cutare? Nuuu, doar asa putin – din varful buzelor.

    • La ONT, nu te inchidea nimeni daca nu semnai. Pur si simplu nu aveai grupuri Vest. Aveai doar Est. Nu am semnat si nu m-a inchis nimeni. Doar nu am mai primit grupuri Vest, atata tot.
      Nu m-a impiedicat nimeni sa dau si sa iau examenele de ghid (obligatorii) la fiecare 2 ani. Si sa continui sa lucrez cu grupuri Est.
      Intre 1979 si 1984.

      Mironosita asta, a semnat, devenind turnatoare si informatoare. Cu nume conspirativ, bine pus in evidenta, alaturi de numele ei, pe coala A4 de angajament. Iar semnatura, trebuia sa fie insotita de cuvinte (eu…ma angajez sa…)

      Asta chiar ne crede pe toti prosti si uituci? Mars la privat, nu la bani publici!

    • E usor de judecat: odata ce exista o singura persoana care a refuzat sa semneze, in aceleasi conditii cu tine, tu esti moralmente in culpa si nu mai e nimic de dezbatut.

    • Intr-adevar, secu era foarte atenta prin facultati, la studentii care erau capabili, la fel si activistii de partid, special pentru a si-i aroga. Reuseau intotdeauna cu oportunistii, cu cei care doreau sa avanseze pe scara sociala, cu cei care erau cinstiti insa nu aveau succes, iar acestia avansau mult mai greu. Asadar, la mijloc este o problema de moralitate, asa cum au si hotii sau coruptii. Diferenta in cazul de fata este ca persoana respectiva este supusa doar oprobiului public, dar nu este si condamnata la inchisoare, cata vreme hotul sau coruptul merge la inchisoare, asta evident intr-o societate normala, nu intr-una in deriva, cum este Romania in epoca psd.

  13. Această lege pare a fi făcută chiar de securiști. Prin aceasta, cei care au practicat poliția politică și reprimarea politică ca profesie sunt tratați cu recunoștință de către statul nostru capitalist, dar cei care au fost obligați să le furnizeze a numite informații, de cele mai multe ori niște banalități, sunt legal condamnați să nu poată ocupa nicio funcție publică toată viața.
    Prin anii 1982, un elev de la un liceu i-a completat cu mustăți portretul lui Ceaușescu. Directorul a cercetat și elevul a fost identificat. L-a prelucrat atât de intens pe elev spunându-i că va putea fi anchetat de securitate, că poate face pușcărie, că poate avea de suferit toată viața și el și familia lui.
    În noaptea care a urmat, elevul s-a spânzurat. În treacăt fie spus că directorul fusese el însuși deținut politic reabilitat.
    Crede cineva că dacă acelui elev i s-ar fi cerut să semneze un angajament cu securitatea ar fi avut tăria să refuze? Dacă ar fi semnat și ar fi trăit, azi ar fi avut 52 de ani. Ar fi fost oare îndreptățit să aspire la o funcție publică?

    • In cazul minorilor este alta socoteala.

    • Cât de jalnică, în marea ei majoritate, nația română (securişti, delatori, cameleoni politici).
      Trist dar adevărat.

    • Gladiatorule, termina cu mizeriile, asta au facut comunistii infecti in tara asta, asa s-a stricat firea omului in 45 de ani de comunism, citeste Morometii 2, si-ai sa vezi metoda infailibila de atacat moralitatea omului, cine era puternic si cu valori sanatoase, nu putea fi corupt moral, cine nu, se ajungea aici – colaborationism, unii mai superficial, altii mai serios, chiar cu solicitudine. Insa n-am fost toti informatori ai securitatii, si nici comunisti, de-asta avem o sansa la despartirea de comunism si nenorocirile lui. Pricepe ca in tara asta au fost 4 milioane de comunisti, si vreo jumatate de milion de securisti si informatori, insa restul pana la 23 de milioane n-au fost nici una, nici alta, doar batuti de soarta si condamnati la intuneric, atat.

  14. Adică Barna a acceptat astfel de oameni în USR…. primul securist al partidului. Sper sa dispara acest partid car mai repede. Într-un fel e bine ca am aflat si noi.

    • E de pe vremea lui Nicușor Dan… Și chiar nu contează… Taică-meu îmi povestea ca era secretar la tineretul comunist.. Și când iau cerut sa parasca pe cei care se casatoreau religios, mulți fiind veri de-ai lui… Și-a băgat piciorul și a lăsat partidul și gata.

  15. Îmi pare rău că Roxana Wring nu a spus toate acestea înainte să se afle public, ba chiar a mai dezmințit că ar fi semnat ceva. Acum aflăm nu doar că a semnat, ci și că a dat note informative.

    Cred că e o lecție pentru toți: când greșim ar trebui să recunoaștem, altfel ne afundăm în niște minciuni din care ne va fi tot mai greu să ieșim.

  16. evident, vânătoarea de vrăjitoare s-a produs după ce licuricii s-au pierdut cu firea :)) relax, legea a fost modificata în martie 2010, iar pericolul social :))) e în capul celor care au inventat – peste noapte – 22 de vaci de muls :)))))

  17. Cui ii spui tu asta, mais mironosito? Poate tinerilor, care nu au cunoscut acele vremuri.
    Bineinteles ca puteai reuza, eu am facut-o. Politicos, insa am facut-o. SI nu m-a inchis nimeni, doar nu am mai putut lucra cu grupuri si turisti Vest.
    NU TE OBLIGA NIMENI SA SEMNEZI ANGAJAMENTUL.

    Ai semnat constienta de ceea ce faci, pentru ca aveai le coala A4 pus numele tau, pseudonimul tau, etc. Ai semnat in cunostinta de cauza.
    De ce?
    Simplu: pentru bani, pentru putere, pentru a lucra cu Vestici, pentru a avea cadouri de la turistii vestici, pentru a putea schimba valuta si pentru a putea cunoaste un turist cu care sa te mariti si sa pleci din tara (ramanand cu semnatura data, deci turnatoare)

    Asa ca fa tu bine si mergi in mediul privat. Nu veni sa ceri salariu public, dupa ce ai fost turnatoare.
    Nu ai fost securista (nu am nimic cu securistii, aveau functii in armata si militie) ci AI FOST TURNATOARE si INFORMATOARE.

    Ciocu’ mic, joc de glezne si valea’n privat, nu la stat pe bani publici!

    • Exact așa! Era mai ușor să ajungi la ciolan. să ai acces la haine și mâncare de calitate, dar pe răul făcut altora și asta cu bună știință. Explicațiile cu care vine îmi demonstrează că și acum ar proceda la fel.Un jeg

    • Securistii au fost adevaratii criminali si ei trebuie chemati in fata Justitiei.
      Turnatorii care faceau parte din organismul de reprimare au avut un rol secundar fata de criminalii de securisti.
      Dupa sentinta care se va da in Dosarul Revolutiei trebuie sa urmeze aducerea securistilor, a acestor viermi comunisti, in fata Tribunalului !

  18. Analfabeții funcțional credeau că usr e un „partid de sfinți”

    • Nu crede nimeni ca sunt cei mai puri dintre puri, nu stiu de unde ai scos asta. Dar dintre psd, pnl si usr ei sunt varianta cea mai ok.

  19. A fost cea mai mare escrocherie pusa la cale de fosta securitate: aruncarea pe post de nadă a „colaboratorilor”. Adică a celor forțați, șantajați, intimidați de securitatea bolșevică. D-na Wring este pusă la stâlpul infamiei. Pentru ce? Păi, pentru că a ajutat criminalul ! Securistul criminal a fost favorizat de dna Wring să infăptuiască odioasele crime.

    Și ce face acum acest criminal, e cumva in pușcărie pentru 69 de ani?
    Nuuuuu ! Criminalul este in libertate, prosper, are pensie specială. Și ia atitudine vehementă impotriva…informatorilor. Adică impotriva celor care l-au ajutat pe el…

    O mare bătaie de joc postrevolutionară, in care călăii au scăpat nepedepsiți printr-o abilă mutare a centrului de atenție. Trist e că la atâți ani de la revoluție mulți oameni incă mai merg după fenta securiștilor.

    • Fosta securitate,in seara de 22 decembrie,acum 30 ani,a dat foc la sediul din Piata Palatului-azi ruinele au fost transformate de Uniunea Arhitectilor in sediul lor-dupa ce a luat dosarele cu informatori.Credeti ca doar cladirea a fost arsa?EU NU CRED!

  20. Siktir fă zdreanțo #rezist, turnătoarea dracului….

  21. E usor sa judecati acum . Atunci situatia era cu totul diferit. Oricine care avea legaturi cu strainii trebuia sa faca o nota de convorbire, chiar daca nu era angajat. Iar in cazul întreprinderilor cu profil ( gen ONT, comert exterior etc ) ofiterul de securitate avea sediu in incita respectiva si urmarea discutiile fiindca salile de protocol unde se faceau tratativele erau conectate la biroul ofiterului de securitate. Astfel, ofiterul stia totul in momentul in care cei in cauza depuneau nota de convorbire.
    Cei care se deplasau in strainatate pt incheiere de contracte cu firmele partenere din tarile respective, aveau un mandat aprobat de conducerea intreprinderii respective care cupridea toate sarcinile delegatiei respective ( valoarea contractelor incheiate, stadiul negocierilor,situatia pietei, etc.) La întoarcerea in tara seful delegatiei intocmea un raport de activitate prin care justifica deplasarea in functie de atingerea obiectivelor din mandatul aprobat. Raportul de activitate se intocmea in 4 exemplare,se semna de toti din delegatie si se depunea la directorul intreprinderii. Ce destinatie a avut fiecare exemplar depus, stia directorul
    intrepriderii respective, probabil un exemplar ajungea obligatoriu si la ofiterul de securitate care probabil arhiva undeva. Pe scurt cam asa era circuitul. Trebuie de mentionat ca in astfel de intreprinderi se facea o selectie deosebite a angajatilor ( cunostinte de limbi straine si profesionale , autobiografie amanuntita cu precizarea ca nu ai neamuri in strainatate si nu esti divortat) Prin munca acestor oameni s-a platit datoria externa a ROMANIEI.Anul 1989 ne a prin fara datorii ex

    • N-ati prea inteles ce i se reproseaza Dnei Wring: lipsa onestitatatii! Asta nu tine de regimul politic. Costurile ei, da, dar asta e cu totul alta discutie.

    • De acord, insa cam ce legatura are ceea ce ati scris, cu faptul ca a semnat un angajament?

      Angajament in care figura numele ei conspirativ (caractere diferite) un juramant, modalitatile de comunicare, etc. In plus, semnarea angajamentului, nu se facea in fata sefului, ci in fata ofiterului de legatura. Serios, pe cine crede ea ca pacaleste?

  22. Ȋn perioada coministă am lucrat ȋntr-o ȋntreprindere strategică care fabrica tehnică militară sub licenţă din Vest. Prin natura sarcinilor de serviciu aveam contacte aproape zilnic cu reprezentanţii licenţiatorului.
    Ȋn anul 1977 am fost chemat la securistul ȋntreprinderii care a stat de vorbă cu mine aproape o oră despre serviciu, despre viaţa mea particulară . La sfârşit mi-a spus că nu trebuie să-mi fac probleme, este o verificare de rutină, este obligat să ȋnainteze şefilor săi un raport despre toţi cei care vin ȋn contact cu străinii. Ceea ce mi s-a părut bizar atunci este că ȋn 18 ani de activitate am fost chemat o singură dată la o asemenea discuţie. La câţiva ani după ’89 un prieten din copilărie care a lucrat ȋn Securitate mi-a povestit că aceea discuţie din 1977 a fost de fapt verificarea mea pentru o eventuală colaborare cu Securitatea. Nu am trecut testul. Pentru a trece la următoarea etapă de propunere (şi nu de obligare) a colaborării trebuia să ai anumite ”calităţi”.
    Probabil obligaţi la colaborare au fost doar cei care aveau bube mari şi ȋn schimbul colaborării au scăpat de urmările legale.

  23. Faptul ca s-au pus in prin plan colaborarea cu securitate si conditionarea de acest fapt a ocuparii unor pozitii publice a fost o mare eroare. S-a conferit o putere extraordinara CNSAS.
    In 1990 s a renuntat la legea LUSTRATIEI . Dupa 30 de ani nu mai are nici un rost sa facem lustratii cu colaboratorii . Convingerea mea este ca cei care cad in plasa sunt in general oameni destepti si incomozi. Cum e posibil ca CNSAS ,din cei 22 de KM de dosare sa l gaseaca pe cel a Dnei R.W. Cum e posibil ca dupa 5 adeverinte de necolaboratori ,fostului presedinte T.B sa fie intentat un proces de catre CNSAS ca instanta sa stabileasca daca a fost colaborator pe baza a doua note date la ordinul ofiterului de CI,despre doi colegi in timpul studentiei, acum 45 de ani. Efectul actiunii CNSAS s-a vazut imediat.Foarte multi s-au bucurat ca insfarsit s-a gasit ceva cu care sa l atace pe T.B,si nu pierd nici o ocazie.Fostul presedinte este umilit ,pe nedrept cu apelativul PETROV. Pentru ce? Pe cine il deranjeaza activitatea Dlui in cadrul Parlamentului UE?
    Iar ce s-a intamplat astazi in Parlamentul Romaniei, este un caz scandalos si descalificant pt toti participantii. Sa invoci intr-o sedinta solemna de comemorare un neadevar, ca tara a fost condusa 10 de un colaborator al fostei securitati, este o monstruozitate .
    Dar din 1990 pana in 2004 de cine era condusa ? Acest fapt nu-l deranja pe senatorul respectiv.
    S-a bucurat sa umileasca un om , care nici nu era in sala, fara posibilitate de aparare .In fata ambasadorilor straini si asistentei , numai asa din razbunare,nici nu si a pus problema ca afecteaza prestigiul tarii. Invidia este caracteristica celor frustrati ,cei care nu realizeaza numic in viata.Presedinte ca T B nu vom mai avea niciodata, PACAT ca f multi se lasa manipulati impotriva Dlui.Este foarte trist . In opinia mea, CNSAS ar trebui sa devina exat pt. ce a fost infiintat sa gestioneze dosarele fostei securitati, sa le puna la dospuzitia celor interesati FARA ATRIBUTII de a elibera certificate . Marile dosare au fost arse inca in 1990 iar beneficiarii acestora sunt curati ca lacrima si rad de noi ocupând functii bine retribuite.

    • Ai dreptate, Irina, in tot ceea ce ai scris. Vizavi de dosare distruse, as vrea sa mentionez doar trei : unul al preafericitului teoctist, de vrea firea sa dea numele lui Parcului Unirii, nesimtita, al doilea cel al preafericitului daniel, actualul patriarh al Bor, si cel de-al treilea, al judecatorului ccr, marian enache, scarba santajabila, care-l protejeaza pe securistul melescanu, sa stea in fruntea senatului, si la 30 de ani de la Revolutie, azi, sa ne tina prelegeri, ordinarul!

    • Problema e mai simpla decat crezi: e una de moralitate.

      Din pacate, din ce stiu eu, au trecut testul doar doi oameni dintr-o sleahta intreaga de colaboratori: Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu (si mie nu-mi prea plac preotii, dar pentru asta, jos palaria!) si inca un politician (al carui nume nu-l retin). Cei doi au iesit public, imediat dupa Revolutie, din proprie initiativa, si si-au cerut scuze!

      Atat doar, 2(doi) din mii sau sute de mii de informatori! Fibra neamului, ce sa-i faci …

    • @Irina T, ce e asta, odă conducătorului iubit? Ai lucrat la Flacăra înainte? Pari să te pricepi…
      Băse a fost un colaborator ordinar, care a mințit un popor întreg, dându-se anticomunist, când el la revoluție era ditai secretarul de stat și colaborator.
      Așa că las-o jos cu „dl. președinte”, că pute rău.
      Da, a fost un blestem pentru țara asta ca, până și după Revoluție, să ne pricopsim tot cu un securist pe post de președinte.

    • @ Sanitarul
      Alexandru Paleologu.
      Mai puțin politician, însă merită să fie numit – că doar n-au fost decît doi drepți!

    • @ofCAER: Asa, multumesc frumos!

      Sa retinem deci: Nicolae CORNEANU si Alexandru PALEOLOGU

      Atat se intinde moralitatea natiei, stimati romani verzi! Statistic elocvent! 💡

  24. Puzderie de antisecuristi – puțini au fost, mulți au rămas. Ca și revoluționarii.
    Realitatea era foarte simplă. Toți cei invitați să semneze angajamentul, semnau. Dacă ezita careva, se punea muzica patriotică și tot semnau. Orice om rațional semna chiar simulând colaborarea. Singurii care nu semnau erau cei care nu mai aveau nimic de pierdut și cei care cunoșteau viitorul, adică țăcăniții.

    • Nu este adevarat, am doua cunostinte care au fost invitate in facultate, si nu au semnat nimic, au refuzat, nu mai dezinforma pe-aici, postac psdist infect!

    • Eroare, eu nu am semnat si nu mi s-a intamplat absolut nimic. Doar ca nu am mai avut grupuri Vest, ci Est. In aceasi perioada, tot la ONT (1979-1984/85) Nici macar nu m-au picat la examenele de reatestare (la fiecare 2 ani) Nici nu am avut greutati in facultate (aceasi perioada) nici la angajare, dupa 1985, in Bucuresti.

      Si ca mine, au fost puzderie de tineri. In schimb 100% din cei care au lucrat cu grupuri Vest, au semnat angajamentul.

  25. In 1988 aveam 19 ani, eram in armata. Intr-o zi m-a chemat CI-stul unitatii la el la birou (era la vreo 3 luni dupa evenimentele din noiembrie 1987, de la Brasov) si m-a pus sa semnez o declaratie prin care ma angajam sa raportez daca vad/aud ceva in neregula la colegii de pluton unguri. Am semnat-o dupa ce m-a f*tut la icre vreo ora (mi-a dat si nume conspirativ, ma chema Bujor, wtf). O luna mai tarziu m-a chemat din nou in birou sa ma intrebe care e situatia. I-am zis ca n-am vazut nimic in neregula si ca nu inteleg ce vorbesc intre ei, din moment ce nu vorbesc maghiara. De data asta intrevederea a durat doar 5 minute, si dupa aia m-a lasat in pace pana m-am liberat (ianuarie 1989). Probabil n-am trecut testul.

    Asa ca daca cineva sapa prin arhive o sa gaseasca pe undeva un angajament de colaborare, semnat de mine. Dar de aici pana la colaborarea propriuzisa e cale lunga. Angajamentul ala e singurul document semnat de mine. Note informative nu exista fiindca nu le-am dat.

    E cu totul alta situatie la madam Wrong. Ea chiar a vrut sa colaboreze, asa ca cel mai bine ar fi sa-si asume raspunderea, sa inceteze victimizarea, ca n-a fost o victima, si sa dispara din viata publica.

    • O intrebare pt GRIG-
      As fi curioasa daca v-a trecut prin gand sa-l refuzati pe CI-stul unitatii militare?
      Ce consecunte ar fi fost daca il infruntati ? Cred totusi ca ati furnizat o informatie utila.
      CI stul a cautat un colaborator care sa stie limba maghiara.
      Va rog sa -mi raspundeti cu toata sinceritate

  26. 1. Au mai fost securiști care au încercat argumentul „Domne, tinerii nu pot înțelege cum era atunci” unii chiar mai tupeiști decât doamna asta). Poate că așa este, dar pot face o comparație cu standardul de demnitate al vremii și, ce să vezi, au existat oameni integri și atunci. Apărarea pică.

    2. De ce trebuie să aflăm acum? De ce nu la primele manifestări în societatea civilă? De ce nu din declarația de adeziune la partid? De ce nu (măcar) la primele acuzații apărute în spațiul public (dovedite acum ca fiind corecte)? Nici măcar acum nu avem o recunoaștere a vinovăției din partea doamnei, doar disimulările astea scârboase.

    3. De ce nu se scanează și nu se pune online arhiva CNSAS? Chiar dacă pensionarii speciali și-au prăjit demult dosarele, uite că au mai rămas și hârtiuțe interesante pe acolo. De ce trebuie să stăm la mâna unor jigodii numite politic (!) care ne servesc adevărul cu lingurița? Dați drumul la tot!

  27. As fi curios ce ne-ar fi putut spune Elisabeta Rizea, Toma Arnăuţoiu, Ion Gavrilă-Ogoranu, Gheorghe Arsenescu sau Gheorge Ursu despre cum au putut totusi refuza si rezista presiunii?

  28. Bre rumâni bre, se ține securiștii de burtă de-atîta rîs cînd citește ei comentariile noastre… păi că după treij’ de ani de la ,,Revoluție” ei încă e-n stare să ne ducă de nas ca să le fie lor bine de bine!
    Că s-o lăsăm pă Roxana-n plata Domnului că judecata boborului îi clară: ne-ai mințit, și n-o fo’ frumos din partea ta! Și punct Roxana.
    Da’ îs numa’ tri comentarii peste mine, ale lu’ A.G., Mircius și Irina T, care pun adevărata problemă (pardon, și Roxana): anume securiștii care ,,pescuiau” viitorii turnători/informatori/colaboratori/etc. Ei (i) nici macar în vreo discuție-n vreo instituție n-au fost subiect de condamnare (spre deosebire, iată, de de-alde Roxana, care sunt victime ale legii prezente și-ale oprobiului public) și (ii) mai mult decît atît, îs recompensați cu pensii speciale și mai au și dreptu’ să fie aleși/numiți de la consiliul local al ălei din urmă comune a țărei și pîn’ la Curtea Constituțională!
    Păi și e corect, bre rumâni?!

    • @ofCAER, ti-a hacuit careva contul, ca tu nu scrii in stilul asta jignitor, cu dezacorduri si ”bre rumani”? Daca da, cara-te dreaq de postac!

  29. Razbunarea securistilor: legea colaboratorilor Securitatii. Ofiterii care chiar au facut politie politica ragaie satisfacuti scobindu-se intre dinti dupa masa copioasa data de statul chior roman – pensii speciale de mii de euro incasate luna de luna. Legea asta foarte destept facuta e cu binoclul pe turnatorii securistilor, nu pe securisti, care sunt fara vina si neprihaniti ca florile de cires.
    Doi la mana, cadrele bravei armate romane care a macelarit la asa zisa revolutie mii de cetateni onesti sunt beneficiarii acelorasi pensii speciale de mii de euro lunar, deoarce nici un cacat de politruc nu a indraznit sa intrebe in cei 30 de ani care sunt meritele nimurucilor in uniforme pentru a incasa musai pensii speciale, in timp ce amaratii care au scapat de la Cotul Donului primesc 200 de lei pe luna…
    Exemplu de ierarhie a valorilor in statul esuat zis Romania.

    • Pe mine ma surprinde un lucru : ca toti cei care apar ca informatori, colaboratori ai securitatii, nu spun niciun cuvant, nume si prenume, despre cei care i-au chemat, i-au racolat, pe aceia sa-i vedem si sa-i acuzam intai si intai, si sa vina marea decuplare a tuturor de la buget, prin pensii, salarii, si tot ce mai sug.

  30. 1. Puneti toata arhiva CNSAS la dispozitia publicului, online si gratuit ! Fara eschivari de 2 bani , la 30 de ani de la Revolutie romanii merita sa afle adevarul.
    2.Faceti cat mai urgent un Muzeu al atrocitatilor si crimelor comuniste!!
    Un Muzeu spatios situat in centrul Capitalei in care sa fie accesibila o copie integrala a arhivei CNSAS , fotografiile tovarasilor securisti, documentare cu suferintele familiilor distruse de dictatura si mai ales cu perioada in care comunismul a fost introdus in Romania impotriva vointei populare. In acest fel toti nostalgicii miturilor comuniste vor fi obligati sa accepte in timp faptul ca regimul comunist a fost ilegitim si criminal!
    3.Chemati toti securistii in viata in fata Tribunalului( cei decedati sa fie judecati in lipsa) !!!

  31. Daca o judecam pe ea ca a semnat, putem sa-i judecam si pe acei 85% dintre romani care in 1990 au votat cu Iliescu si FSN?

  32. Voi cei care o acuzati ca a mintit, sunteti onesti aici? Si credeti ca ganditi clar?
    1. Rapoartele ei au fost date impotriva convingerilor ei si n-au avut consecinte.
    2. A mintit pentru ca a putea ajuta, nu pentru a beneficia de ceva. A estimat ca nu va fi inteleasa si va fi atacata pe forma (si astfel va fi pierdut fondul). Poate ca a gresit mintind (si eu sunt de acord ca a gresit), dar a fost pentru un scop generos – ca sa poata fi lasata sa ofere (nu sa primeasca).
    3. Are totusi dreptate: daca judecam, hai sa luam lucrurile in ordine: sa incepem cu cei care au facut parte din aparatul represiv, nu cu cei santajati (implicit sau explicit) de aparatul represiv pentru a-i forta sa faca rapoarte.
    4. Cum vreti sa construit Romania Occidentala: cu cei care arunca cu pietre sau cu cei care ofera?

  33. Vad ca foarte multi viteji o judeca pe doamna Wring cu toate ca in postare explica destul de clar care a fost contextul la momentul respectiv. Si de ce sa nu o credem ca nu a colaborat efectiv cu securitatea, adica a semnat actele de colaborare dar nu a facut rau nimanui, pe principiul „zic ca tine, fac ca mine”. Toti am aplicat acest principiu atunci, altfel eram „arsi”.

  34. In opinia mea, problema colaboratorilor nu este tratata in complexitatea conditiilor existele la vremea respectiva. CNSAS precizeaza ca X sau Y au fost colaboratorii securitatii. Care securitate? Securitatea e prezentata asa generic. CNSAS ar trebui sa fie mult mai explicit,fiindca presupun ca si acolo existau directii, servicii, compartimente. Orice colaborare presupune cel putin doi parteneri.Se cunoaste colaboratorul dar exista o lipsa de transparenta totala sub aspectul prezentarii identitatii celui cu care a colaborat. CNSAS când acuza ar trebui sa faca in transparenta totala nu asa cu notiuni generice ,cu mare impact la public sicare creaza confuzii. Când cineva aude de securitate imediat se gandeste la tortura,la batai in beciuri etc Cam asa e in memoria colectiva.
    In ceeace priveste pe R W convingerea mea este ca nici ea si ca ea multi altii nu a considerat – – colaborare – cu ce a facut, ci sarcina de serviciu.
    Notiunea de colaborator era perceputa de f multi sub aspectul – de turnator- adica cei care se duceau de bunavoie si reclamau vecinii ca asculta Europa libera, ca au mancat bunatati, ca au cumparat sau au vandut cafea ,ca au primit vizite ,etc.
    Si mai e ceva, un mijloc de a determina pe cineva sa semneze era modalitatea de a convinge invocând datoria patriotica.
    Textul acelui juramant care acum se depune si se semneaza de cei alesi, credeti ca este o inventie nou? De-a- lungul timpului toti au semnat un astfel de juramant la momentul angajarii Era o formalitate. In concluzie problema este mult mai complexa si cu mare impact la public.
    Atributiile CNSAS ar trebui regandite dupa 30 de ani de democratie. Fara a emite certificate pt unii, fiindca o mare parte a dosarelor au fost distruse. A face pe unii colaboratori si pe altii scapati din lipsa de documente este un ACT de DISCRIMINARE facuta cu buna stiinta.

  35. Bună ziua!”Saraca”d-na Roxana nu si-a dat seama ca fiind informator ,va face rău oamenilor despre care făcea raportări! Și dezamăgirea este mare ca nu sunt judecați cei cărora ea le furniza obiectul muncii!!Deci,după ce se vaită de comunism (sa-I amintim ca România a fost republică socialista !!) nu pune în balanța ca a fost una din cei mulți din acele timpuri care,si-a dorit sa fie privilegiată! Și era singura modalitate:ori erai informator (sursa informațiilor )ori erai securist (beneficiarul informațiilor ),adică informatorul crea locul de munca al opresorului. Avea optiune:sa refuze sau sa scrie …..nu s-a intamplat,nu s-a discutat!Și dacă tot a devenit capitalistă, nu a înțeles că dacă nu ai beneficiar,nu ai nici obiectul muncii!!!Ce vrea sa insinueze ???ca așa era în comunism !!!Presupune ca pana la momentul revoluției tara era compusa din informatori și cadre operaționale deci,ar trebui sa fim judecați toți! !!Eu nu am fost informator Doamnă! !!!Dar nici ghid ONT (pentru ca nu aveam relațiile necesare pentru acest post!!!!)Și acum militează pentru drepturi în USR!!!Felicitări acestor membrii ca se dezic de urmarile faptelor lor și ale părinților lor dar dau lecții de onestitate și corectitudine!!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.