România și celelalte state membre UE pot lua decizii individuale de interzicere a accesului copiilor pe rețelele sociale după ce Comisia Europeană a renunțat la decizia centralizată

Comisia Europeană a anunțat luni că țările membre pot implementa propriile interdicții naționale pentru minori pe rețelele sociale, prin noi directive emise în cadrul legislației europene numite Digital Services Act (DSA), potrivit Politico. Asta înseamnă că România și celelalte 26 de state membre UE pot lua decizii individuale privind restricțiile pentru copii pe Tiktok, Instagram, Facebook sau Youtube.

Comisia Europeană s-a aflat sub presiune în ultimele luni pentru a implementa măsuri de protecție a minorilor în mediul online. Guvernele din Franța, Danemarca, Spania și alte țări au solicitat restricții pentru rețelele sociale, unele dintre ele criticând UE pentru că nu a acționat suficient de rapid.

După cum menționează articolul din Politico, „Franța și Olanda au susținut o interdicție totală a rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani”, în timp ce Grecia consideră că ar trebui cerut consimțământul părintesc pentru copiii sub o anumită vârstă. Danemarca, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, militează pentru acțiuni mai ferme la nivel european.

Și gigantul tehnologic Meta s-a alăturat apelurilor pentru restricții legale, sugerând că ar trebui ca părinții să își dea consimțământul pentru ca minorii să utilizeze rețelele sociale sub o anumită vârstă.

Ministrul digital danez Caroline Stage Olsen, care a prezentat directivele alături de șefa tech a Comisiei, Henna Virkkunen, a subliniat importanța verificării vârstei: „Verificarea vârstei nu este opțional. Este absolut esențială”.

Noile directive ale Comisiei pentru protecția minorilor online urmăresc să se asigure că platformele se confruntă cu un set similar de reguli în toată Europa.

Un element inovator este aplicația de verificare a vârstei pe care Comisia a lansat-o luni. Aceasta poate ajuta la verificarea dacă utilizatorii au peste 18 ani folosind documente de identitate și chiar recunoașterea facială. Aplicația urmează să fie testată în Franța, Grecia, Spania, Italia și Danemarca – cinci țări care militează pentru restricții și lucrează la propriile soluții de verificare a vârstei.

Directivele acoperă modul în care platformele ar trebui să își adapteze sistemele pentru a proteja mai bine copiii. Printre recomandări se numără:

• Platformele să nu folosească comportamentul de navigare în sistemele lor de recomandare
• Să dezactiveze funcții precum „streaks” și confirmările de citire pentru a reduce dependența de platforme
• Să seteze confidențialitatea și securitatea ca opțiuni implicite, de exemplu făcând conturile invizibile pentru alți utilizatori din afara rețelei lor
• Să ia în considerare dezactivarea unor funcții precum accesul la cameră

Ministrul danez a făcut o comparație sugestivă între mediul online și cel fizic: „Este greu de imaginat o lume în care copiii pot intra într-un magazin să cumpere alcool, să meargă la un club de noapte declarând pur și simplu că sunt suficient de mari, fără portari, fără verificări de identitate, doar un simplu da, am peste 18 ani”, dar aceasta a fost situația online timp de mulți ani.

Directivele urmează o abordare bazată pe risc, ceea ce înseamnă că platformele pot evalua ce posibile amenințări reprezintă pentru minori și să adopte măsuri în consecință. Serviciile cu risc ridicat, precum platformele pentru conținut pentru adulți și magazinele online de alcool, sunt, de asemenea, recomandate să verifice vârstele utilizatorilor.

Companiile tehnologice au lansat un ultim efort de lobby, argumentând că directivele încă permit o fragmentare greoaie a regulilor la nivel european.

Aceste măsuri reprezintă un pas important în direcția unei mai bune protecții a minorilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale a copiilor și adolescenților sunt în continuă creștere la nivel global.