Risipa alimentară, un actor mai puţin cunoscut al schimbărilor climatice

Risipa alimentară se va afla în centrul discuţiilor ce vor fi purtate începând de vineri la Geneva de reprezentanţii Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) pe tema utilizării terenurilor şi a alimentaţiei mondiale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Cu ocazia acestei reuniuni, jurnaliştii de la AFP prezintă câteva elemente despre amploarea unui fenomen care priveşte atât ţările sărace, cât şi ţările dezvoltate.

O treime din alimente, pierdută sau risipită

Potrivit proiectului de raport al GIEC, între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. Acest procent a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an. Ea echivalează, de asemenea, cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Inegalitate 

Risipa alimentară nu este la fel peste tot. Raportul GIEC ar trebui să sublinieze vastele disparităţi dintre sistemele de producţie din ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare.

Potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 de milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 de milioane de tone).

Potrivit unei versiuni provizorii a raportului Giec, locuitorii din Europa şi America de Nord aruncă, în medie, între 95 şi 115 kilograme de alimente în fiecare an, comparativ cu 6 -11 kilograme pentru cei din Africa subsahariană şi Asia.

Pierderi contra risipă 

Cauzele acestui fenomen variază foarte mult în funcţie de gradul de dezvoltare al ţărilor. În cele în curs de dezvoltare, 40% din pierderi sunt înregistrate după recolte. În ţările industrializate, ele intervin în procent de 40% la nivelul vânzării en detail şi al consumatorilor.

„În sud, acest fenomen are o strânsă legătură cu dificultăţile de transport şi conservarea alimentelor, hrana fiind produsă în sate şi neputând să ajungă în bune condiţii pe pieţele urbane”, a explicat Teresa Anderson de la ONG-ul ActionAid.

„În nord, pierderile sunt mai importante în supermarketuri. Inclusiv supermarketurile aruncă legume la pubelă din cauza formei şi a mărimii lor, sau pentru că nu sunt suficient de aspectuoase”, a adăugat experta.

Obezitate = risipă? 

Aproximativ 2 miliarde de adulţi din lumea întreagă sunt supraponderali sau obezi, în contextul în care 820 de milioane de persoane suferă de foame.

Potrivit proiectului de raport al GIEC, „consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară”, care reprezintă „un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar” ca aruncarea alimentelor la pubelă.