G4Media.ro

Risipa alimentară, un actor mai puţin cunoscut al schimbărilor climatice

Risipa alimentară, un actor mai puţin cunoscut al schimbărilor climatice

Risipa alimentară se va afla în centrul discuţiilor ce vor fi purtate începând de vineri la Geneva de reprezentanţii Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) pe tema utilizării terenurilor şi a alimentaţiei mondiale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Cu ocazia acestei reuniuni, jurnaliştii de la AFP prezintă câteva elemente despre amploarea unui fenomen care priveşte atât ţările sărace, cât şi ţările dezvoltate.

O treime din alimente, pierdută sau risipită

Potrivit proiectului de raport al GIEC, între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. Acest procent a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra.

Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an. Ea echivalează, de asemenea, cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Inegalitate 

Risipa alimentară nu este la fel peste tot. Raportul GIEC ar trebui să sublinieze vastele disparităţi dintre sistemele de producţie din ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare.

Potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 de milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 de milioane de tone).

Potrivit unei versiuni provizorii a raportului Giec, locuitorii din Europa şi America de Nord aruncă, în medie, între 95 şi 115 kilograme de alimente în fiecare an, comparativ cu 6 -11 kilograme pentru cei din Africa subsahariană şi Asia.

Pierderi contra risipă 

Cauzele acestui fenomen variază foarte mult în funcţie de gradul de dezvoltare al ţărilor. În cele în curs de dezvoltare, 40% din pierderi sunt înregistrate după recolte. În ţările industrializate, ele intervin în procent de 40% la nivelul vânzării en detail şi al consumatorilor.

„În sud, acest fenomen are o strânsă legătură cu dificultăţile de transport şi conservarea alimentelor, hrana fiind produsă în sate şi neputând să ajungă în bune condiţii pe pieţele urbane”, a explicat Teresa Anderson de la ONG-ul ActionAid.

„În nord, pierderile sunt mai importante în supermarketuri. Inclusiv supermarketurile aruncă legume la pubelă din cauza formei şi a mărimii lor, sau pentru că nu sunt suficient de aspectuoase”, a adăugat experta.

Obezitate = risipă? 

Aproximativ 2 miliarde de adulţi din lumea întreagă sunt supraponderali sau obezi, în contextul în care 820 de milioane de persoane suferă de foame.

Potrivit proiectului de raport al GIEC, „consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară”, care reprezintă „un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar” ca aruncarea alimentelor la pubelă.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Eu zic sa se dea bunuri pe cartela, ce dracu!

  2. Hai sa văd eu romanasul care nu rupe ușile supermarketurilor 7 din 7 și nu cheamă salvarea de Crăciun și paste :). Ia mai terminati bai cu decadenta asta capitalista, ce, când primeați un sfert de pâine și un chil de zahăr pe cartela nu era bine? Acum la cartele o sa fie ulei de chia BIO, oua de unicorn roz ECO și pâine cu Maia ca la bunica…

  3. Romanii sunt printre primele locuri dintre cei care arunca mancare.
    Primul lucru pe care trebuie sa-l invete romanii este ca termenul de valabilitate este o perioada de timp in care calitatea produsului este garantata 100%. Dupa aceasta perioada, calitatea nu ami este garantata 100%, dar asta nu inseamna ca produsul este incomestibil si trebuie aruncat.
    Apoi , se pot gati mancaruri foarte bune la gust cu alimente ramase prin frigider.

    etc.

    • Am vazut la un strain care venise din italia aici, la 3-4 zile cumpara din supermarket de vreo 500-600 ron pt 3-4 persoane. Cineva care statea cu ei in casa imi spunea ca nu i vine sa creada, ca tot ce ramanea era aruncat la gunoi…pentru noi suna ciudat de tot…

    • Italianul nu era om bogat. La noi poate arunca mancare 0.01% din polulatie in ritmul italianului…

    • Cred că era din ”sudul Italiei” unde a zis că are ”un prieten” postacul analfabet mondial. Ce vrea să spună pramatia asta mondială este că ”străinul”, în special ”occidentalul” e de vină pentru toate relele. Ăsta e punctaj obosit de troli penali, doar că mondialul ăsta, fiind atât de prost, nu e în stare să împacheteze prostiile pe care le spune într-o formă cât de cât credibilă. La el, e câte ”cineva” care spune, ”un prieten” sau un link, vorbește de parcă zici că e institutul de statistică dar el e analfabet, de fapt ” am văzut la un străin, la 3-4 zile cumpăra”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.