G4Media.ro

Reforma imigraţiei din Marea Britanie stârneşte preocupări în rândul angajatorilor / România…

Reforma imigraţiei din Marea Britanie stârneşte preocupări în rândul angajatorilor / România figurează pe primul loc ca ţară de provenienţa a muncitorilor din construcţii, între anii 2015 şi 2017

Nimeni nu poate spune că nu a fost avertizat despre intenţia conservatorilor de a restructura radical sistemul imigraţiei. Planul exista în manifestul electoral al partidului, cu accentul adecvat mesajului transmis de referendumul pe tema Brexit, de a impune control asupra celor care vin şi pleacă din Regatul Unit.

Noul sistem i-ar atrage pe cei mai buni şi mai străluciţi lucrători din lumea întreagă, spune partidul, înregistrându-se totodată o diminuare a imigranţilor cu calificări scăzute şi o scădere a efectivelor generale.

(analiză preluată din The Times, via Rador)

Brexit a pus la dispoziţia guvernului ocazia de a pune capăt liberei circulaţii a cetăţenilor din UE, pilon al blocului comunitar care a alimentat unul din cele mai ample influxuri de migranţi din istoria britanică. De la referendumul din 2016, imigraţia din UE a scăzut, deşi în Regatul Unit continuă să sosească mai mulţi cetăţeni UE decât cei care pleacă. Actualmente, acele persoane din UE nu au nevoie de viză pentru a munci, în vreme ce imigranţii din restul lumii – plafonaţi la puţin peste 20.000 pe an – trebuie să aibă o calificare şi să atingă un anumit nivel de salariu.

Imigranţii din afara UE trebuie să fie sponsorizaţi de o companie, să câştige cel puţin 30.000 de lire sterline şi să vorbească engleza. Există excepţii, pentru ocupaţiile în care se înregistrează un deficit de forţă de muncă şi pentru cei cu un talent excepţional.

Multe din aceste prevederi se vor modifica în sistemul care va fi introdus de la 1 ianuarie 2021 şi se prevede că între timp se vor face noi ajustări. Miniştrii subliniază că Marea Britanie este deschisă persoanelor cu calificări înalte şi talentate, reliefând că în special medicii, infirmierele şi cercetătorii sunt bineveniţi.

Premierul Boris Johnson a anunţat o viză pentru „talente mondiale”, care va înlocui actuala variantă a „talentelor excepţionale” şi nu va include un plafon. O nouă viză pentru sistemul medical naţional NHS îşi propune să accelereze procesarea cererilor medicilor şi altor practicanţi calificaţi ai profesiei medicale pentru a ajuta la completarea locurilor vacante din spitalele şi cabinetele supuse unor presiuni mari.

Însă cea mai mare schimbare va interveni în procedura pentru muncitorii calificaţi, pentru care va fi introdus un sistem pe puncte în stil australian. Pragul de 30.000 de lire sterline va fi redus la 25.000 de lire sterline anual şi chiar mai puţin pentru cei ceruţi de piaţa muncii.

Plafonul pentru numărul de muncitori calificaţi, de 21.700 pe an, va fi eliminat, nivelul calificării pentru acceptare va fi redus de la nivel de absolvire la nivel A, iar cerinţa de a anunţa locul de muncă din UK va fi abandonată. Aplicanţii vor avea nevoie de 70 de puncte, obţinute pe baza ofertei de muncă, calificării, nivelului englezei vorbite, salariului, diplomelor şi eventualului deficit de mână de lucru în respectivul domeniu de activitate. Acest sistem se va aplica muncitorilor din afara UE şi pentru prima dată imigranţilor din UE.

Alp Mehmet, preşedintele Migration Watch UK care face campanie pentru scăderea migraţiei, avertizează că relaxarea regulilor pentru muncitorii calificaţi va creşte competiţia pentru joburi din partea străinilor. „Nu numai că milioane de muncitori din Regatul Unit îşi vor vedea locurile de muncă supuse unei competiţii sporite din partea muncitorilor străini din ţări mult mai sărace, dar angajatorii nu vor mai trebui să caute să găsească muncitori pe plan intern înainte de a căuta în alte ţări”, spune el. „Principala supapă de siguranţă pentru un prag de salarizare adecvat va fi coborâtă în mod semnificativ, astfel că aşa-numiţii „nou-veniţi” – care ar putea fi lucrători cu experienţă de un deceniu – ar putea fi plătiţi cu puţin peste salariul minim din Regatul Unit.”

El a adăugat că reducerea privind nivelul salarial şi calificările ar însemna că ceva mai mult de 60% din piaţa britanică a muncii ar fi deschisă concurenţei mondiale, fără o limitare a efectivelor.

Însă afacerile sunt încântate de aceste schimbări. Ele au militat de multă vreme împotriva plafonării efectivelor cu ajutorul variantei pentru persoanele calificate şi pragului salarial, afirmând că acestea îngreunau completarea locurilor vacante. Sunt însă mult mai puţin mulţumite de decizia închiderii robinetului imigraţiei din UE, care completa deficitul din sectoarele care foloseau muncă necalificată sau slab calificată.

Carolyn Fairbairn, directoare-generală la CBI, spune: „În unele sectoare, firmele vor rămâne nedumerite privitor la modalitatea de recrutare a persoanelor necesare pentru funcţionarea afacerii lor. În condiţiile unui şomaj deja scăzut, firmele din domeniile asistenţei, construcţiilor, hotelier şi alimentaţiei şi băuturilor ar putea fi cele mai afectate”. Acestea sunt sectoarele în care mii de imigranţi din UE şi-au găsit de muncă în cei 16 ani de la extinderea UE prin integrarea a opt state est-europene, cum ar fi Polonia şi statele baltice, şi ulterior a Bulgariei şi României.

Guvernul insistă că cei 3,4 milioane de oameni din UE aflaţi actualmente în Regatul Unit vor completa locurile vacante din sectoarele supuse unor presiuni intense, dar mulţi din cei care se ocupă de aceste industrii au îndoieli.

Kate Nicholls, director şef la asociaţia sindicală UKHospitality, spune că deşi sistemul pe puncte va ajuta la recrutarea de manageri de hoteluri şi restaurante, nu va atenua lipsa de personal din joburi cu calificare redusă, precum femei de serviciu, chelneri şi muncitori în bucătărie. „Avem niveluri ridicate de posturi vacante şi membrii noştri raportează existenţa unor posturi greu de completat (pentru care nu s-au găsit ocupanţi timp de 3 până la 6 luni). Nu veţi vedea deschizându-se noi localuri sau restaurante şi mai multe îşi vor reduce orarul de funcţionare sau vor fi închise la micul dejun sau seara.”

Miniştrii au încercat să vină în întâmpinarea preocupărilor industriei legumiculturii şi horticulturii privitor la recrutarea unui număr suficient de muncitori necalificaţi pentru culegerea de fructe, legume şi flori. Anul trecut, deficitul a dus la pierderea de produse şi irosirea a peste 1.000 de tone de mere rămase neculese. Guvernul a convenit o creştere de patru ori a migranţilor din afara UE care vin pentru şase luni la cules de recoltă, la 10.000. În prezent este doar un program pilot, dar miniştrii au promis să analizeze modalităţi prin care pot fi îndeplinite nevoile sectorului.

Având în vedere reticenţa manifestată de muncitorii britanici faţă de culesul de legume şi fructe – unele firme spun că deseori cei veniţi rezistă doar câteva zile – s-ar putea ca programul pilot să devină doar un accesoriu pentru remedierea problemelor cu care se confruntă firmele şi să aducă de fapt mai mulţi muncitori sezonieri.

În vreme ce sistemul planificat de vize NHS va accelera venirea unor foarte necesari muncitori sanitari, acesta nu ajută cu nimic sistemul îngrijirii sociale, în care există zeci de mii de locuri vacante. Este în curs un program uriaş care îşi propune să-i convingă pe britanici că a avea grijă de persoane în vârstă, fie la domiciliul lor sau în instituţii specializate, este o carieră viabilă. S-ar putea însă să fie nevoie de mulţi ani pentru schimbarea percepţiei precare asupra acestei ocupaţii. O persoană care lucrează în acest sector a spus: „A închide uşa în nasul UE este un pas destul de drastic.”

Danny Mortimer, director executiv la NHS Employers şi copreşedinte al Cavendish Coalition, a calificat anunţul ca fiind „pozitiv pentru NHS” dar a spus că nu oferă vreo soluţie evidentă pentru asistenţa socială. „Dacă azilurile îşi închid porţile sau serviciile de îngrijire la domiciliu sunt reduse din cauză că nu dispun de numărul corespunzător de personal, oamenii vor suferi din cauza unor probleme tot mai mari în accesarea serviciilor vitale”, a spus el.

Consilierii pentru migraţie ai guvernului au avertizat că rădăcina problemelor acestui sector ţine de problema mai amplă a finanţării îngrijirii sociale, care a făcut ca sectorul să fie incapabil să ofere condiţii competitive. „Cererea în creştere de asistenţă socială şi absenţa persistentă a soluţiilor de finanţare pe termen lung pentru acest sector fac ca recrutarea de personal de îngrijire din afara Regatului Unit în prezent să fie esenţială”, a avertizat dl Mortimer.

Miniştrii insistă că în loc să se concentreze pe imigraţia cu calificare redusă, industria trebuie să investească în îmbunătăţirea calificării forţei de muncă existente, să inoveze prin adoptarea unor tehnologii moderne şi să investească în automatizare.

După cum spunea un consilier, când a fost întrebat despre abatoare: „Dacă nu sunt în stare să atragă oameni pentru a face această (muncă), vor fi nevoite să investească în automatizare şi să amelioreze condiţiile”. Este nevoie ca firmele să investească în planuri de carieră pentru angajaţi şi să scoată oamenii din şomaj, a adăugat consilierul.

Sectorul construcţiilor, în care sunt angajaţi numeroşi muncitori din UE, este printre industriile care au lansat astfel de programe. Preia persoane care au fost şomeri şi le oferă calificări minimale pe loc pe timp de şase săptămâni până la două luni.

Această industrie este totodată în căutare de noi metode de construcţie, cum ar fi pregătirea unor părţi din clădiri într-o fabrică şi apoi asamblarea lor pe loc. Dar acestea sunt iniţiative care nu dau rezultate imediat. „Principala provocare o constituie muncitorii”, spune Steve Radley, director de strategie şi politică la Construction Industry Training Board. „Dacă noi nu avem acces la forţă de muncă slab calificată pe termen scurt, va apărea o inflaţie a costurilor şi termene mai lungi de încheiere a lucrărilor.”

(Conform unui grafic inserat în articol, România figurează pe primul loc ca ţară de provenienţa a muncitorilor din construcţii, între anii 2015 şi 2017, cu 27.000, respectiv 63.600 de persoane. – n.r.)

Articol de Richard Ford / Traducerea: Adriana Buzoianu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.