Războiul din Ucraina zguduie guvernul german. Cancelarul Scholz, criticat de partenerii de coaliție pentru întârzierea ajutorului militar cerut de Ucraina

Analiză a publicației spaniole ABC, preluată de Rador:

Daca ar fi alegeri în Germania duminica aceasta, partidul canelarului Olaf Scholz nu le-ar câştiga. Cel mai recent sondaj „Forsa” situează din nou la egalitate Uniunea Creștin Democrată (CDU) conservatoare cu Partidul Social Democrat (SPD) la 25%, dar 65% dintre cei chestionați îl resping pe Scholz din funcția de cancelar, mai ales pentru că ei consideră conducerea sa „foarte slabă”.

În funcție abia din ianuarie, el a bifat deja demisia unui ministru și câteva eșecuri politice grave, precum încercările eșuate de a legifera vaccinul obligatoriu sau o limită de viteză pentru autostrăzi, dar fără îndoială invazia rusă a Ucrainei este cea care a dezvăluit un guvern blocat în care Scholz nu-și poate controla partenerii de coaliție, cu care abia se înțelege.

Pe lângă sprijinul alegătorilor și al asociaților săi, Scholz și-a pierdut chiar și sprijinul unei părți din propriul său partid. Purtătorul de cuvânt al SPD pentru politica externă, Michael Roth, s-a declarat în repetate rânduri în favoarea trimiterii de tancuri, argumentând că, în cazul unei victorii militare ruse, conflictul s-ar putea extinde și în alte țări precum Moldova, Georgia sau Bosnia-Herțegovina. „Lumea nu va fi mai pașnică și mai sigură dacă ne reținem”, a spus el pe Twitter, chemând la evitarea unei „conflagraţii europene”. Dacă opoziția germană ar prezenta astăzi o moțiune în Bundestag în favoarea acestor transporturi, cel mai probabil Scholz ar fi învins.

Aproape zilnic, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, care aparține Verzilor, Anton Hofreiter, pune la îndoială calitățile de conducere ale cancelarului în legătură cu ajutorul militar acordat Ucrainei. Îl doare că țara lui rămâne în urmă cu restul Europei și ridiculizează sprijinul social-democraților proeminenți pentru gazoductul Nord Stream 2, precum Manuela Schwesig, președintele regional Mecklenburg-Pomerania de Vest, regiunea germană în care curge gazul rusesc.

Și la fel ca Hofreiter de la Verzi gândesc şi al treilea partener al „coaliției semaforului”, Partidul Liberal (FDP), şi președinta Comisiei de Apărare, Marie-Agnes Strack-Zimmermann. De asemenea, ea pune la îndoială în mod deschis conducerea lui Scholz cu privire la livrările de arme către Ucraina fără ca liderii partidului său, inclusiv ministrul de Finanțe Christian Lindner, să-i stea în cale. Și cancelarul tace ca răspuns.

La trei zile de la începutul războiului, el a anunțat înaintea ședinței plenare a Bundestag-ului livrări de arme defensive către Ucraina și un buget extraordinar de 100.000 de milioane pentru rearmarea armatei germane. Pe 27 februarie, el a promis Ucrainei „solidaritate fără rezerve”. În total au fost patru apariții parlamentare în care recunoaște gravitatea situației și se lasă audiat, dar în care continuă să mențină în faţa partenerilor refuzul de a trimite arme grele.

Ultimul „nu” a fost spus la videoconferința G7 și NATO de marți, în aceeași zi în care ministrul său de Externe, Annalena Baerbock, a asigurat în timpul unei vizite în Letonia că livrările de tancuri sunt „posibile în principiu”. „Nu este tabu, chiar dacă uneori sună așa în dezbaterea germană”, a spus ea, deși a admis cea mai recentă teză a lui Scholz pentru întârzierea livrărilor, care susține că „pe termen scurt nu avem nimic din ce să putem livra imediat”.

Ambasadorul ucrainean la Berlin nu crede la fel. Andrii Melink insistă că Bundewehr are peste 400 de vehicule de luptă a infanteriei Marder, dintre care o sută sunt folosite pentru educație și instruire și ar putea fi livrate la fața locului. El denunţă şi existenta a aproximativ 800 de tancuri de transport Fuchs pe care Germania nu le foloseşte. „Și livrarea a 2.000 de obuziere autopropulsate ar fi decisivă”, adaugă el despre cele aproximativ 120 de piese de artilerie cu rază lungă de acțiune.

Dar Scholz rămâne în negare și se limitează la semnarea unor elemente monetare pentru a ajuta Ucraina să-și cumpere propriile arme antitanc, echipamente de apărare aeriană și muniție. Ultimul ajutor este de 1.000 de milioane, dar inflația îl va lăsa în curând considerabil mai scăzut. Închiderea lui îi face pe mulți analiști să bănuiască că Sholz știe ceva ce restul ignoră. Fostul președinte al SPD, Sigmar Gabriel, a sugerat că „dacă Germania predă tancuri care atacă trupele ruse, Putin ar putea folosi asta ca scuză sau oportunitate de a folosi arme nucleare”. Argumentul este, fără îndoială, greu, dar nu vine din nicio sursă și lasă în aer suspiciunea că Putin a făcut o amenințare secretă care nu a fost făcută cunoscută.

Din punctul de vedere al purtătorului de cuvânt al apărării CDU, Serap Güler, o livrare de arme grele către Ucraina este „absolut necesară și corectă”. „La începutul războiului a existat un consens de a furniza doar arme defensive. Dar Ucraina este atacată cu brutalitate de un agresor… și ar trebui să fim, de asemenea, pregătiți să-i sprijinim cu arme grele” pe ucraineni, a spus el.

Articol de Rosalía Sánchez / Traducerea Rador: Rodezia Costea / Foto: HANNIBAL HANSCHKE / POOL / AFP