Primele suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în judeţul Vrancea

Două suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile au fost înregistrate în ultimele săptămâni în judeţ, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, care atrag atenţia asupra riscului crescut de transmitere al bolii în sezonul cald şi asupra necesităţii respectării măsurilor de protecţie individuală împotriva înţepăturilor de ţânţari, transmite Agerpres.

„Este vorba despre două suspiciuni aflate în curs de investigare, dar care poate indica deja o posibilă circulaţie a virusului West Nile în judeţ. De aceea, în contextul modificărilor climatice, al creşterii temperaturilor şi al precipitaţiilor urmate de perioade de caniculă, considerăm esenţial ca populaţia să fie informată şi să adopte măsuri de protecţie”, a declarat, pentru AGERPRES, medicul epidemiolog al DSP Vrancea, Janina Lazăr.

Virusul West Nile este transmis prin înţepătura ţânţarilor infectaţi, iar majoritatea cazurilor, aproximativ 80%, sunt asimptomatice. Totuşi, în aproximativ 20% din cazuri pot apărea simptome asemănătoare gripei – febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală sau greaţă – iar în cazuri rare (sub 1%) pot apărea complicaţii neurologice grave, precum meningita sau encefalita. Persoanele vârstnice şi cele cu afecţiuni cronice sau sistem imunitar slăbit prezintă cel mai mare risc de a dezvolta forme severe ale bolii.

Medicul atrage atenţia că nu există un tratament specific pentru infecţia cu virusul West Nile, iar singura metodă eficientă de prevenire este evitarea înţepăturilor de ţânţari.

Printre factorii care contribuie la apariţia cazurilor de infecţie cu virusul West Nile se numără modificările climatice, în special alternanţa dintre ploi abundente şi temperaturi ridicate, precum şi intensificarea circulaţiei internaţionale a persoanelor şi mărfurilor.

În paralel cu infecţia West Nile, autorităţile sanitare europene monitorizează şi alte virusuri care transmit boli precum febra dengue, malaria, Zika sau febra galbenă, care au fost deja raportate în unele regiuni ale Uniunii Europene.

„Călătoriile internaţionale intensive au facilitat importul de virusuri transmise de ţânţari din zone endemice, tropicale şi subtropicale, în timp ce transmiterea secundară, locală, a virusurilor din cazurile importate este determinată în principal de speciile invazive de ţânţari Aedes. Au fost raportate populaţii de ţânţar tigru asiatic (Aedes albopictus) stabilite în 13 ţări din Uniunea Europeană. Ţânţarul febrei galbene (Aedes aegypti) a fost, de asemenea, detectat în anumite părţi ale Uniunii Europene, precum Cipru, Insulele Canare şi Madeira. Condiţiile meteorologice de vară din ultimii ani au fost favorabile pentru creşterea populaţiilor ţânţarilor invazivi Aedes în ţările europene şi pentru multiplicarea virusurilor transmise prin vectori. Din cauza schimbărilor climatice, perioadele cu condiţii de mediu favorabile pentru răspândirea geografică şi înmulţirea ţânţarilor invazivi Aedes sunt de aşteptat să devină mai lungi. Vremea mai caldă facilitează şi transmiterea locală a viruşilor de către aceşti ţânţari. Prin urmare, riscul apariţiei focarelor autohtone de boli virale transmise de Aedes este prevăzut să crească în Europa”, susţine Janina Lazăr.

Printre cele mai simple şi eficiente măsuri care pot preveni infectarea cu virusuri transmise de ţânţari se numără menţinerea unei igiene corespunzătoare în jurul locuinţei, curăţarea frecventă a spaţiilor cu apă acumulată şi protejarea fizică împotriva insectelor. În acest sens, se recomandă utilizarea substanţelor repelente, purtarea de haine care acoperă cât mai mult din suprafaţa corpului în special la orele dimineţii şi seara, montarea de plase de protecţie la ferestre şi uşi, utilizarea aerului condiţionat şi evitarea acumulărilor de apă stătătoare în gospodării, care pot favoriza înmulţirea ţânţarilor.