G4Media.ro

Primăria orașului Zlatna din Munții Apuseni a înființat un atelier de tors…

Secțiune susținută de
Concordia

Articolele din această secțiune sunt realizate cu respectarea independenței editoriale a redacției

Primăria orașului Zlatna din Munții Apuseni a înființat un atelier de tors și dărăcit lână, cu o instalație la mâna a doua, cumpărată ”la preț de fier vechi”

Primăria oraşului Zlatna (județul Alba) a cumpărat o instalaţie de dărăcit şi tors lâna, pe care a instalat-o în fostul cămin cultural din Pătrângeni, un sat aparținător. Micul atelier primește lână de la producătorii de pe Valea Ampoiului, din Apuseni, dar și din țară.

Este vorba despre o instalație foarte veche, dar funcțională, pe care primăria a plătit 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) și a pus-o în funcțiune în urmă cu aproximativ 2 luni. ”Am luat-o la preț de fier vechi”, spune primarul.

Mașinăria are instrucțiunile originale pentru protecția muncii

În prezent, acolo lucrează 3 oameni, care pot produce aproximativ 50 de kilograme de lână toarsă într-o zi de muncă.

Primarul orașului, Silviu Ponoran, spune că instalația poate procesa și lână mai aspră, obținută de la rasele crescute de ciobanii din Apuseni (țurcană, țigaie), chiar dacă lâna acestora nu este atât de vandabilă, din cauza calităților ei.

”Avem deja desfacere, avem comenzi de la mănăstiri și de la fel de fel de ateliere mici din toată țara.

Ne-a contactat recent și un producător de covoare, deocamdată facem față.

Banii obținuți se constituie în venituri la primărie. Aș fi mulțumit să putem plăti cheltuielile și salariile celor trei oameni” a spus primarul.

De asemenea, unul dintre clienți va fi și Tică Darie, un tânăr stabilit la Roșia Montană care a pus pe roate o afacere cu produse de lână, pe care le vinde în toată Europa.

”Made in Roșia Montană” vinde online produse din lână tricotate manual de cele aproximativ 35 de femei din satele Roşiei Montane și din împrejurimi, care lucrează acolo.

Primăria din Zlatna cumpără deocamdată doar lână spălată, iar aceasta este o problemă pentru micii producători.

”Cea mai mare parte a lânii românești se spală în Turcia, dar acest lucru se va schimba pentru că dorim să continuăm acest proiect pentru a ajuta comunitățile locale de la noi. Vrem să facem un proiect mai mare” a mai spus primarul.

Acesta a adăugat că instituția pe care o conduce intenționează să aplice pentru o finanțare la Ministerul Agriculturii pentru un centru de colectare și spălare a lânii, micul atelier de la Zlatna fiind doar un prim pas spre o revitalizare a acestui domeniu în zona Munților Apuseni.

Totodată primarul consideră că administrația locală va avea mai multe șanse de finanțare, în condițiile în care deja a arătat că are interes în acest domeniu.

Fermierii din România produc anual aproximativ 35-40.000 de tone de lână anual, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cea mai mare parte a ei se aruncă. O altă parte este valorificată la preț mic. Cel mai mare cumpărător este China, care cumpără din România via Turcia, unde este anterior spălată.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Primarul a facut asta cu gandul la bucata mare de finantare. A dat 3000 de euro pe o instalatie depasita ca sa faca punctaj in viitor, pe un proiect mare. Interesant.

    • antrenatu alias anonim
      Ti-e necaz ca e mai bun decat tine .
      Dovada , el e primar si face treaba buna .
      Tu ai ramas sa cârcotesti pe aici sau asta este marele tau proiect – ” sa faci punctajul partidului iubit ” ?

  2. Pentru productia de lina as acorda ajutor de stat. Dar totul sa fie la noi de la tuns oia pina la ciorapi si pulovere, eventual sisteme izolatie din lina de deseuri.

    • Perfect adevărat aceste industrii statul trebuie să le susțină, nu să producem și să vindem doar materia primă și să importam produse de la alții. Statul să acorde subvenții și beneficii doar acelor care produc depozitează procesează și valorifică ca produs finit.

    • Bine gândit, în satul bunicilor mei exista înainte de revoluție o instalație de spălat lîna, aceasta era colectată de la ciobani de pe o rază de 50 km. După ce era spălată știu că era vândută în Ardeal (noi fiind din Moldova).

  3. Creșterea oilor e o sursa importanta de emisii de gaze cu efect de sera. În „green deal” nu ar primi finanțare asa ceva.
    Panoul de avertizare cu protecția muncii este sexist. E înfățișat un personaj de „gen” feminin drept neîndemânatic.
    Foarte bine ca le vindem „în toată Europa”. Ar fi frumos dacă ar avea cerere in România. Purtam prea multe „made în Bangladesh” și prea puține „Fabricat în România”. Bineînțeles că voi fi acuzat ca ma opun libertății comerțului și ca sunt naționalist…

    • FreeTrade is not FairTrade !!!

    • asta cu cresterea oilor sursa importanta de emisii de co2 ii o besina de pe fake news pe care idioti romani o cred

    • Acuzat esti de dezinformare si cârcoteală ( obiceiuri de „gen” rusopsd-ist ) .
      Speram sa avem in curand si un program pe tema
      „diminuarea emisiilor fake news ” .
      Revenind la oile noastre ,
      uita-te mai bine pe acolo pe la UE ca exista un program de finantare pentru fermele de oi, program din care face parte si Romania …. si inca vreo 6 tari .
      Europa isi acopera consumul de carne de oaie in proportie de 85% , asa ca mai este loc sa te inscrii cu o ferma de oi , asta , bineinteles , daca faci parte din UE .

  4. Felicitari primaria Zlatna si succes !!

  5. Perfect adevărat aceste industrii statul trebuie să le susțină, nu să producem și să vindem doar materia primă și să importam produse de la alții. Statul să acorde subvenții și beneficii doar acelor care produc depozitează procesează și valorifică ca produs finit.

    • Primaria Zlatna tocmai a aratat ca nu e greu si ca se poate .
      Chiar daca repet , merita ; felicitari primaria Zlatna !
      Si cand te gandesti cate fabrici de prelucrare a lanii si a fibrelor textile au fost inchise sau demolare in ultimii 30 de ani si lana a fost data chinezilor , turcilor , etc

  6. Decât cu tăiatul frunzei la câini parcă e mai bine cu dărăcitul lânii la oi

  7. Locuitorii din Zlatna aveau colibe acoperite cu paie si mancau cu linguri de aur.

  8. Din lâna se faceau odata covoare si pături, si erau cautate, insa fabricile de covoare si textile s-au desfiintat, probabil pentru ca au aparut mochetele, care sunt mai ieftine. Pe de alta parte, din cauza cresterilor uriase ale salariilor privilegiatilor si maririi decalajului intre bogati si saraci , munca productiva a devenit nerentabila: smecherii au castigat mult mai usor din afaceri cu statul, retrocedari, parandaraturi, consiliere, studii de fezabilitate , cercetare a ceva care in cele din urma este abandonat , doctorate despre teme fanteziste pe care nu le citesc decat autorii si indrumatorii etc etc. Activitatile productive implica investitii mari cu utilajele, costuri de productie, trebuie platite salarii si contributii, este nevoie de piete de desfacere.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.