Pressone: Șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, a plagiat aproape toată teza sa de doctorat

Judecătorul Lucian Netejoru, inspector-șef al Inspecției Judiciare, a plagiat aproape tot conținutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică și Siguranță Națională, pe care a susținut-o în 2010 la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, dezvăluie jurnalista Emilia Șercan într-un articol publicat de Pressone.ro

Doar de trei cărți a fost nevoie pentru încropirea lucrării care i-a adus lui Netejoru titlul de doctor, lucrare intitulată „Particularități manageriale în cooperarea polițienească internațională pentru prevenirea spălării banilor”.

Cel puțin 140 din totalul de 294 de pagini ale tezei sunt reproduse din volume semnate de chestorul Costică Voicu, fost șef al Poliției Române și fost rector al Academiei de Poliție.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

De altfel, Voicu a fost unul dintre referenții din comisia de susținere care i-a acordat titlul lui Netejoru, însă el nu a observat că doctorandul a plagiat masiv din cărțile sale.

Coordonatoarea tezei de doctorat, profesor universitar Ștefania Georgeta Ungureanu, avea să fie condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înșelat Academia de Poliție, precum și nouă doctoranzi ai acestei instituții.
Lucian Netejoru ne-a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Inspecției Judiciare, că nu dorește să comenteze cu privire la acest subiect. (…)

Lucian Netejoru și-a susținut public teza de doctorat în 2010. Coordonator i-a fost Ștefania Georgeta Ungureanu, pe atunci profesor universitar la Academia de Poliție.

În 2016, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au deschis un dosar de urmărire penală împotriva lui Ungureanu, cu 21 de capete de acuzare: 9 infracțiuni de înșelăciune, 5 infracțiuni de uz de fals, 6 infracțiuni de participație improprie la abuz în serviciu și o infracțiune de abuz în serviciu.

Ancheta a vizat calitatea Ștefaniei Ungureanu (foto) de conducător de doctorat la Academia de Poliție. Ulterior, în rechizitoriul prin care a fost trimisă în judecată, procurorii au susținut că, profitând de poziția sa, ea solicitase și primise de la nouă doctoranzi sume între 1.000 și 15.000 de lei.

Sumele reprezentau taxe de înmatriculare sau de studiu. Cei nouă îi dăduseră banii Ștefaniei Ungureanu, însă ea nu îi virase mai departe Școlii Doctorale a Academiei de Poliție: anchetatorii au descoperit acte de plată false depuse în dosarele doctoranzilor.
În urma unor procese de mediere, unele acuzații au fost retrase. Cu toate acestea, Judecătoria Sectorului 1 a condamnat-o în 2016 pe Ștefania Georgeta Ungureanu la închisoare cu suspendare. (…)

Titlul de doctor − pe care Netejoru îl folosește, deci, cu mândrie − a fost obținut însă printr-un plagiat masiv. Aproape întreaga lucrare este copiată, iar sursele pot fi identificate cu mare ușurință.

Absolvent al unei facultăți de drept, Lucian Netejoru a preferat să obțină titlul de doctor în Ordine Publică și Siguranță Națională, în ciuda faptului că Academia de Poliție are și o școală doctorală în drept.

Am studiat teza sa de doctorat la biblioteca Academiei de Poliție. De data aceasta nu veți vedea însă pagini subliniate cu roșu, ca în articolele anterioare despre teze plagiate, și asta pentru că fotografierea nu mi-a fost permisă.

Dovezile care demonstrează plagiatul au fost adunate studiind lucrarea pagină cu pagină.

Trei cărți. De atât a fost nevoie pentru a se încropi o teză de doctorat în Ordine Publică și Siguranță Națională. Am zis „pentru a se încropi”, și nu „pentru a-și încropi”, deoarece nu există certitudinea că teza lui Lucian Netejoru a fost realizată de el însuși, și nu de altcineva.

Spun asta pentru că am regăsit porțiuni din lucrarea sa, identice, în teza de doctorat a Alinei Bica, fost procuror-șef al DIICOT, dar și în cea a Oanei-Cristina Lixandru, psiholog în cadrul Ministerului de Interne.

Să fi plagiat toți trei din aceleași surse sau altcineva, executantul care le-a încropit tezele, a fost leneș și s-a folosit de același „material documentar”?

Citește investigația integral pe Pressone.ro