
Președintele Nicușor Dan retrimite Parlamentului o lege privind scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede / Măsura este „lipsită de oportunitate și contravine politicilor fiscale asumate de Guvern în contextul actual”
Președintele Nicușor Dan a transmis, marți, Parlamentului o cerere de reexaminare a unei legi care prevede scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede. Președintele apreciază că măsura este „lipsită de oportunitate și contravine politicilor fiscale asumate de Guvern în contextul actual”.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, în data de 1 octombrie 2025, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, în special în ceea ce privește prevederile introduse la articolul II din legea de aprobare a ordonanței de urgență, care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale, se arată într-un comunicat de presă al Administrației prezidențiale.
Președintele României a apreciat că legea, în forma actuală adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor asumate de statul român în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. În plus, aceasta infirmă măsurile de ajustare fiscal-bugetară adoptate recent de Guvern, inclusiv eliminarea unor facilități și măsuri precum creșterea impozitului pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede de la 10% la 16%, măsură regăsită în pachetul II de reforme pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea.
Președintele României consideră că introducerea unei derogări privind taxarea veniturilor din tranzacții cu monede virtuale:
- afectează negativ efortul colectiv de consolidare fiscală;
- creează un precedent periculos de tratament preferențial;
- slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale ale statului român;
- transmite un semnal neclar către contribuabili și piețele financiare.
De asemenea, articolul în cauză a fost introdus în Camera decizională, prin legea de aprobare a ordonanței de urgență, fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale.
În acest context, Președintele României solicită Parlamentului reanalizarea prevederilor legii, în vederea eliminării scutirii de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și menținerii unei politici fiscale echitabile, responsabile și transparente, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
În cererea de reexaminare, președintele precizează că, date fiind eforturile semnificative realizate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, prin adoptarea unor măsuri cu impact semnificativ asupra societății și companiilor din România, o astfel de exceptare temporară de la plata impozitului pe venit pentru persoanele care realizează venituri din tranzacțiile cu criptomonede este lipsită de oportunitate și contravine politicilor fiscale asumate de Guvern în contextul actual.
„De asemenea, apreciem că motivația oferită pentru adoptarea amendamentului este una eronată. Argumentul conform căruia măsura ar „crește transparența” și ar genera „un flux de numerar suplimentar în economie” ignoră comportamentul real al pieței. În absența unei impozitări adecvate, se creează riscul amplificării tranzacțiilor speculative, cu scopul evitării plății unor impozite. În consecință, în loc să genereze venituri fiscale și beneficii economice, măsura riscă să creeze un precedent de eludare fiscală, fără a produce efectele pozitive anticipate.
Mai mult, adoptarea unei asemenea măsuri riscă să transmită un semnal periculos privind direcția politicilor fiscale din România, reflectând un cadru legislativ fragmentat de excepții și facilități aplicate arbitrar, fără o viziune unitară. Astfel de derogări riscă să creeze un precedent nociv, favorizând anumite sectoare sau interese în detrimentul echității și transparenței fiscale.
O astfel de măsură nu generează valoare adăugată pentru economia României și, mai mult, contrastează puternic cu deciziile recente de renunțare la anumite facilități fiscale. Introducerea unei scutiri care nu sprijină în mod direct dezvoltarea mediului economic sau competitivitatea țării riscă să agraveze presiunea fiscală asupra sectoarelor productive și relevante, fie în prezent, fie în viitor.
În contextul obiectivelor privind dezvoltarea pieței de capital locale ca sursă alternativă viabilă de finanțare a dezvoltării economiei naționale, atragem atenția asupra efectelor negative pe care le poate avea încurajarea transferului resurselor financiare către o anumită categorie de active, în defavoarea altor categorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în situația de față, activele „favorizate” prin neimpozitarea câștigurilor continuă să fie, prin însăși natura lor, încă tributare unor riscuri specifice, substanțiale, pentru consumatori, companii și piețe.
Distinct de aceste aspecte, menționăm că prin angajarea răspunderii Guvernului României, în luna septembrie a.c. a fost adoptată Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 246/2025). Modificările aduse de aceasta din urmă la art. XII pct. 13 și pct. 14, cu referire la art. 116 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – stipulează că impozitul pentru acest tip de venituri crește de la 10% la 16%. În concluzie, cele două proiecte de lege, PL-x 548/2024 și PL-x 246/2025, propun soluții divergente în privința taxării veniturilor provenite din tranzacțiile cu monede virtuale”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Textul cererii de reexaminare transmise de Președintele României este disponibil AICI.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.