Președintele Nicușor Dan: Chiar dacă au fost nuanțe, se merge pe concepul de zid anti-drone / Ar trebui să fie operațional în câteva luni

Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Copenhaga, înaintea reuniunii Consiliului European, că, „chiar dacă au fost nuanțe, se merge pe concepul de zid anti-drone”, iar acesta ar trebui să fie operațional în câteva luni

„Există nuanțe în discuție, dar deja nu mai e o chestiune de vecinătate cu Rusia. (…) E o amenințare cu care ne confruntăm și chiar dacă au fost nuanțe se merge pe concepul acesta de zid anti-drone”, a precizat președintele.

Nicușor Dan a spus că miniștrii Apărării discută chestiunile operaționale, la nivelul Consiliului European fiind o discuție politică.

Președintele a mai spus că „zidul anti-drone” ar urma „să fie operațional în câteva luni”.

Zidul anti-drone este unul dintre cele patru proiecte de apărare ale UE propuse de Bruxelles înaintea reuniunii Consiliului European de miercuri.

Propunerea Ursulei von der Leyen de a construi un zid de drone pentru a proteja Europa de Rusia se confruntă acum cu scepticismul Franței și Germaniei, a relatat miercuri Politico.

„Sunt circumspect în privința [acestor] termeni. Lucrurile sunt puțin mai sofisticate și mai complexe”, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron reporterilor, înaintea unei întâlniri cu liderii UE la Copenhaga, subliniind prioritățile sale mai urgente în materie de apărare. „În realitate, avem nevoie de sisteme avansate de avertizare pentru a anticipa mai bine amenințările, trebuie să descurajăm cu capacități europene de foc pe distanțe lungi și avem nevoie de mai multe sisteme de apărare sol-aer și de combatere a dronelor”, a mai spus el.

În ultimele săptămâni, drone suspecte au încălcat spațiul aerian al Poloniei, României, Danemarcei și Norvegiei, Europa aruncând vina pe Rusia în multe dintre aceste cazuri. Incidentele au dat un nou impuls așa-numitului „zid anti-drone” – o inițiativă lansată pentru prima dată anul trecut de țările din prima linie și susținută de von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii de luna trecută.

La începutul acestei săptămâni, însă, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că există priorități mai urgente de abordat. „Apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu printr-un zid de drone”, a declarat el în fața audienței de la Forumul de Securitate de la Varșovia.

Dezbaterea pe tema zidului ani-drone subliniază, de asemenea, modul în care geografia duce adesea la dezacorduri între liderii europeni cu privire la cea mai bună modalitate de a proteja continentul de amenințările externe, inclusiv de amenințarea Rusiei – iar aceste diviziuni au fost evidente la Copenhaga, în momentul în care liderii au intrat la summit.

Prim-ministra Italiei Giorgia Meloni a avertizat să nu fie uitat flancul sudic al Europei, un mesaj repetat de omologul grec Kyriakos Mitsotakis. „Orice proiect european comun de apărare privind Europa nu se poate limita la frontierele estice ale continentului”, a declarat ea reporterilor.

Între timp, prim-ministrul leton Evika Siliņa și președintele lituanian Gitanas Nausėda au lăudat proiectul înaintea reuniunii de la Copenhaga, subliniind o diviziune clară între țările din prima linie și țările mai îndepărtate de frontierele Rusiei și Ucrainei.

Potrivit lui Macron, europenii ar trebui să se concentreze mai degrabă pe dezvoltarea în comun a sistemelor de avertizare timpurie (Franța și Germania cooperează în prezent în această privință – n.red); să achiziționeze capacități locale de „descurajare” cu lovitură profundă, inclusiv rachete balistice; și să cumpere mai multe sisteme de apărare aeriană. Președintele francez a menționat, de asemenea, că descurajarea nucleară joacă un rol important.

Asta nu înseamnă că dronele nu sunt importante, a adăugat Macron. „Avansăm într-un ritm forțat pentru a avea capacități de drone și contra-drone”, a spus el.

Zidul anti drone este unul dintre cele patru proiecte de apărare ale UE propuse de Bruxelles înaintea reuniunii Consiliului European de miercuri.