Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: Proiectul de eficientizare a cheltuielilor în sănătate a fost finalizat / Miercuri va fi discutat cu premierul

Preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, precizează că a fost finalizat proiectul de memorandum privind eficientizarea cheltuielilor în sănătate

El a menţionat că pachetul de măsuri va fi prezentat de către premierul Ilie Bolojan şi de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, în zilele următoare, transmite Agerpres.

„Noi am centralizat, practic, toate propunerile şi toate discuţiile din spaţiul public, din spaţiul instituţional şi am aşternut – chiar aseară am finalizat cu domnul ministru Rogobete – un proiect de document, de memorandum de eficientizare a cheltuielilor în sănătate pe care mâine o să îl discutăm cu primul ministru. Conţine o serie de măsuri foarte importante. Unii le-ar cataloga drept curajoase”, a explicat el, în cadrul conferinţei „HEALTH FORUM: Cum depăşim bariera finanţării”, organizată de DC News Media Group.

El a apreciat că proiectul de eficientizare reprezintă „ultima şansă” a sistemului de sănătate, din perspectiva menţinerii balanţei între nevoi şi cheltuieli. Horaţiu Moldovan a adăugat că, în lipsa adoptării acestor măsuri, cheltuielile de sănătate vor deveni „nesustenabile” şi se va ajunge la blocaje.

„Vom avea, practic, pacienţi care stau la poarta spitalului şi nu vor putea fi investigaţi, diagnosticaţi şi trataţi. Vom avea pacienţi care vor sta la uşa farmaciei şi farmacistul nu le va putea elibera reţeta compensată sau gratuită. A fost un efort şi va fi un efort din partea celor aproximativ patru milioane de persoane care până astăzi nu au plătit contribuţie la sănătate. De mâine vor plăti. Este, dacă vreţi, un semn de respect atât pentru ei, cât şi pentru cei care au plătit şi plătesc în continuare, ca să avem grijă de banii lor, pentru că aşa zice legea: CNAS este principalul reprezentant al asiguraţilor”, a spus el.

Horaţiu Moldovan a declarat că este posibil ca pachetul de măsuri să nu îi mulţumească pe toţi furnizorii. Pe de altă parte a subliniat că vor exista „reguli clare”, pe baza cărora furnizorii de servicii, dar şi producătorii şi distribuitorii de medicamente, îşi vor putea întocmi un plan „pe cel puţin” cinci ani, cunoscând obligaţiile ce le revin în relaţia cu CNAS.

„Astăzi, pacienţii se plâng în principal de un singur lucru: că sunt direcţionaţi dintr-un loc în altul, fără să ştie clar unde se pot diagnostica, unde se pot trata, când au acces la servicii medicale. Una dintre cele aproximativ 20 de măsuri propuse din partea CNAS este, practic, o rânduială – în limbaj neacademic – din perspectiva accesului pacientului. Vom construi o platformă de programări online a pacienţilor, care va fi obligatoriu de implementat de către toţi furnizorii care doresc o relaţie contractuală cu CNAS, astfel încât dacă o pacientă are nevoie de o mamografie şi doreşte să ştie dacă această mamografie se poate efectua în Botoşani, intră pe această platformă, selectează ‘mamografie’, selectează ‘judeţul Botoşani’ şi vede toţi furnizorii care se află în relaţii contractuale cu CNAS”, a spus el.

Clinicile şi spitalele care au deja propriile sisteme de programări nu vor fi obligate să utilizeze sistemul CNAS. Însă acest sistem va fi interoperabil şi va putea să comunice cu platformele unităţilor medicale respective.

Horaţiu Moldovan a mai precizat că furnizorii privaţi de stenturi sau proteze care doresc să primească finanţare de la bugetul de stat trebuie să fie „foarte corecţi” faţă de pacienţi şi să nu îi supună unor „costuri suplimentare”. El a menţionat că, deşi există reglementări în acest sens, o parte dintre furnizori au găsit „mici subterfugii” pentru a încălca aceste prevederi.

Preşedintele CNAS a adăugat că vor fi introduse reglementări „foarte clare” şi transparente, pentru a nu lăsa loc interpretărilor.

„Există o serie de programe naţionale de sănătate curative care sunt finanţate de CNAS. Sunt cheltuielile acelea cu materialele scumpe: stenturi, proteze ortopedice, valve cardiace. Aici există în ultima vreme o discuţie vizavi de cine are dreptul să intre, din perspectiva furnizorilor, în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, pentru a oferi aceste servicii. Noi suntem reprezentanţii asiguratului. Este mai puţin important unde îşi rezolvă pacientul problema de sănătate. Nu neglijăm faptul că o mare parte din sistemul public de sănătate constituie infrastructură critică naţională şi trebuie să avem grijă, pentru că suntem la marginea unui conflict; trebuie să avem grijă de lucrul acesta, să nu îl neglijăm. Dar ceea ce şi-a asumat coaliţia de guvernare şi este menţionat în mod explicit în programul de guvernare este faptul că sistemul privat este, practic, complementar sistemului public de sănătate”, a spus Moldovan.