Premiul Nobel pentru Fizică 2025: Ondeletele, astrofizica și ‘mantia invizibilității’, printre favorite

Teoria ondeletelor, ‘mantia invizibilității’ sau știința din spatele telescopului spațial James Webb se numără printre cercetările care, potrivit experților, ar putea fi recompensate marți cu Premiul Nobel pentru Fizică, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.

Distincția, anunțată la ora 11:45 (09:45 GMT), la Stockholm, este a doua din acest sezon, după premiul pentru medicină, acordat luni unui trio americano-japonez pentru identificarea ‘gardienilor sistemului imunitar’, celulele T reglatoare care permit organismului să controleze sistemul imunitar.

Mai mulți specialiști mizează anul acesta pe un premiu pentru cercetări situate la intersecția dintre fizică și matematică.

Lucrările matematicienei belgiene Ingrid Daubechies și ale matematicienilor francezi Stéphane Mallat și Yves Meyer asupra ondeletelor (ondelettes, în limba franceză; wavelets, în limba engleză), un instrument matematic care permite analizarea unui semnal sau a unei imagini la mai multe scări, ies în evidență.

‘Poate părea obscur, însă aceste descoperiri au avut un impact considerabil asupra vieții de zi cu zi, în special în domenii atât de simple precum formatul JPEG și compresia imaginilor, lucruri pe care ne bazăm în permanență’, a declarat pentru AFP David Pendlebury, responsabil cu analiza în domeniul cercetării în cadrul companiei Clarivate.

Găuri negre, Univers

Jurnalista specializată în știință Maria Gunther de la cotidianul suedez Dagens Nyheter notează că această cercetare a contribuit, de asemenea, la ‘optimizarea tratamentelor prin radioterapie împotriva cancerului’.

Yves Meyer a primit în 2017 Premiul Abel în domeniul matematicii pentru contribuția sa decisivă la dezvoltarea teoriei ondeletelor.

Domeniul meta-materialelor apare la fel de frecvent în predicții, în special cercetătorul britanic John B. Pendry cu a sa ‘mantie de invizibilitate’. Cercetătorul a elaborat o rețetă teoretică pentru devierea câmpurilor electromagnetice în jurul unui obiect.

Jurnalistul specializat în științe Lars Broström de la radioul public suedez SR consideră că ‘oamenii aflați la originea’ și, la modul mai general, știința din spatele Telescopului Spațial James Webb ar putea fi recompensați cu un Nobel.

‘Ei au dezvoltat teoriile în anii 1960 și 1970. Apoi (telescopul) a fost lansat acum câțiva ani. Astăzi, aproape că putem obține o înțelegere complet nouă a fizicii datorită imaginilor sale. Descoperirea unor noi tipuri de găuri negre, spre exemplu. Sau obținerea de noi informații care pun la încercare vechile teorii despre Univers’, a declarat jurnalistul pentru AFP.

Domeniile informației cuantice și al algoritmilor figurează, de asemenea, pe lista favoritelor.

‘O mare parte din cercetările de pionierat în acest domeniu au fost efectuate în urmă cu câteva decenii și au dat acum roade, odată cu dezvoltarea computerelor cuantice și a sistemelor de criptografie cuantică’, potrivit revistei de specialitate Physics World. Acestea din urmă sunt utilizate în special în securitatea cibernetică pentru a cripta și transmite date securizate.

Formarea galaxiilor

Matematicianul american Peter Shor, specialistul canadian în criptografie Gilles Brassard, fizicianul american Charles H. Bennett și fizicianul israeliano-britanic David Deutsch se numără printre favoriți, potrivit revistei.

De asemenea, sunt vizate în predicții progresele științifice în astrofizică, în special în ceea ce privește formarea galaxiilor. Jurnalista specializată în științe de la Dagens Nyheter mizează pe cosmologul mexicano-britanic Carlos Frenk, astrofizicianul argentinian Julio Navarro și omul de știință britanic Simon White.

Teoria inflației cosmice, care caută să explice natura actuală a universului prin paradigma Big Bang, este citată, de asemenea, de revista Physics World, care pariază pe Alan Guth și Andrei Linde.

Un microscop pentru infinitul minuscul, microscopul cu forță atomică, ar putea fi, de asemenea, încoronat, sugerează jurnalista postului SR Camilla Widebeck. Acest instrument este capabil să producă imagini 3D la o scară extrem de mică, uneori până la rezoluția atomică, și este important în nanotehnologie. Fizicianul elvețian Christoph Gerber, originar din Basel, este citat drept o figură cheie în acest domeniu.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton și americanul John Hopfield pentru cercetările lor în domeniul rețelelor neuronale artificiale, care datează din anii 1980, jucând un rol crucial în dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) contemporane, care a stârnit îngrijorări chiar și printre inspiratorii acesteia. Cei doi oameni de știință și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la progresele tehnologice recente în domeniul AI.

După atribuirea premiului pentru medicină, luni, sezonul Nobelurilor continuă marți cu Premiul Nobel pentru Fizică, urmat de premiul pentru chimie, pe 8 octombrie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, și de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Științe Economice va fi anunțat în data de 13 octombrie.

Premiile vor fi înmânate laureaților în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).