Influentul Hudson Institute face apel la administrația Trump să nu abandoneze Regiunea Mării Negre: Este „câmpul de luptă principal” în eforturile Rusiei de a modela o nouă ordine mondială / Organizația recomandă creșterea investițiilor americane la baza Mihail Kogălniceanu din România

Regiunea Mării Negre este extrem de importantă pentru interesele naționale ale SUA, deși este adesea subestimată, și necesită o atenție susținută, în pofida altor priorități de politică externă, scrie Matthew Boyse, Senior Fellow, Center on Europe and Eurasia în cadrul influentului think tank Hudson Institute de la Washington.

Autorul, care a ocupat funcții importante în spațiul post-sovietic și a fost responsabil în Departamentul de Stat cu politica pentru Europa Centrală, afirmă că regiunea se află „în centrul luptelor geopolitice actuale”, ceea ce o face esențială pentru echilibrul de putere în Europa și Eurasia.

Contextul strategic evidențiază un dezechilibru istoric, întrucât politica SUA și a NATO s-a concentrat adesea mai mult pe flancul nord-estic (NE) decât pe flancul sud-estic (SE), care include Marea Neagră, mai notează Boyse. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022 a determinat însă o schimbare necesară, cuprinsă în expresia „un flanc, o amenințare, o prezență”, ceea ce a dus la creșterea investițiilor NATO în România, Bulgaria și Turcia. Tendințele în materie de securitate din regiunea Mării Negre au fost „negative timp de mulți ani”, caracterizate de numeroase conflicte post-Război Rece, iar regiunea este „câmpul de luptă principal” în eforturile Rusiei de a modela o nouă ordine internațională, mai scrie reprezentantul organizației.

Miza Rusiei în regiune

Rusia încearcă să domine Marea Neagră, pe care o consideră indispensabilă pentru restabilirea statutului său, notează autorul. Acest lucru este demonstrat de războiul hibrid persistent, inclusiv încălcările spațiului aerian al României și resturile de drone care cad pe teritoriul său, care „primesc mult mai puțină atenție decât provocările rusești împotriva suveranității poloneze, baltice și nordice, dar nu sunt mai puțin îngrijorătoare”.

Tendințele negative din regiune ar putea crea, potrivit lui Boyse, un „arc sau coridor de instabilitate” care se întinde până în Europa Centrală, facilitând incursiunile Kremlinului.

O strategie cuprinzătoare, la nivel guvernamental, pentru Marea Neagră este esențială, întrucât eforturile Departamentului de Stat au fost insuficiente, crede autorul. Aceasta trebuie să se concentreze pe energie, inclusiv pe dezvoltarea rezervelor mari de gaze din Marea Neagră în apele românești, bulgare și turcești, pentru a reduce dependența de Rusia.

Recomandările think tank-ului pentru promovarea poziției strategice a SUA includ:

• Politic/Diplomatic: O viziune holistică asupra regiunii, care acordă prioritate relațiilor cu România și consolidează angajamentul cu Turcia în ceea ce privește Convenția de la Montreux. Ar trebui să se urmărească ajungerea la o Mare Neagră „liberă și deschisă”.
• Militar: Un angajament militar mai mare pentru a consolida descurajarea și o strategie de „negare a accesului pe mare”, creșterea investițiilor SUA în baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.
• Economic: Implementarea de măsuri energetice compatibile, implicarea în ruta comercială Coridorul de Mijloc și asistarea României în extinderea coridorului de transport Dunărea.

În cele din urmă, autorul avertizează că, dacă Rusia va încheia războiul în condițiile sale, acest lucru va avea consecințe „foarte negative” care vor eroda influența SUA și vor încuraja adversarii precum China comunistă. „Așa cum merge Ucraina, așa merge și regiunea Mării Negre”, conchide Boyse.

Un apel la o nouă alianță strategică între Washington și București au făcut și mai mulți autori, printre care fostul ambasador la București Adrian Zuckerman, într-un articol publicat recent în publicația The National Interest. „O potențială nouă alianță strategică între Statele Unite și România, condusă de președinții Donald Trump și Nicușor Dan, ar putea genera un câștig economic și de securitate substanțial, de 250-350 de miliarde de dolari, în următorul deceniu”, au scris ei.