G4Media.ro

Plenul Senatului a luat act de demisia lui Tăriceanu din funcția de…

Plenul Senatului a luat act de demisia lui Tăriceanu din funcția de președinte / Alegerile pentru noul șef al acestui for vor avea loc săptămâna viitoare / Social-democratul Șerban Valeca a fost desemnat interimar

Noul preşedinte al Senatului va fi ales miercurea viitoare, iar până atunci conducerea instituţiei va fi asigurată, interimar, de vicepreşedintele Şerban Valeca (PSD).

Biroul permanent al Senatului a decis, luni, ca alegerea noului preşedinte să se facă miercurea viitoare, urmând ca până atunci vicepreşedintele Senatului, Şerban Valeca, să exercite atribuţiile de preşedinte.

Tot luni, plenul a votat vacantarea postului de preşedinte al Senatului, după ce Călin Popescu-Tăriceanu şi-a dat demisia din funcţie.

Șefa PSD, Viorica Dăncilă, a anunțat luni că partidul pe care îl conduce îl susține pe Teodor Meleșcanu, de la ALDE, pentru funcția de președinte al Senatului. „Noi îl susţinem pe domnul Teodor Meleşcanu. (…) Sunt multe opţiuni, s-a votat şi îl susţinem pe domnul Teodor Meleşcanu. Nu puteam să fac propunerea fără a avea o discuţie”, a spus Dăncilă după şedinţa grupului parlamentar al PSD de la Senat.

Între timp, Senatul a stabilit luni componenţa Biroului permanent, pentru a doua sesiune ordinară a acestui an, a şasea a legislaturii 2016 – 2020.  Membrii Biroului permanent au fost aleşi, în afară de preşedintele Senatului, prin vot secret electronic. 

S-au înregistrat 86 de voturi „pentru” şi 4 abţineri.

Grupul parlamentar al PSD are trei funcţii de vicepreşedinte al Senatului – Robert Cazanciuc, Titus Corlăţean, Şerban Valeca, doi secretari – Marian Pavel şi Ion Ganea şi doi chestori – Marius Dunca şi Paul Stănescu.

PNL are un vicepreşedinte – Alina Gorghiu, un secretar – Ionel Marcel Vela şi un chestor – Cornel Popa.

Grupului USR îi revine o funcţie de secretar al Senatului – Silvia Dinică.

Din partea UDMR, Tanczos Barna ocupă una dintre cele patru funcţii de chestor al Senatului.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a anunţat luni, în plen, demisia din această funcţie.

„Astăzi este ultima mea zi în calitate de preşedinte al Senatului României. A fost, fără doar şi poate, o onoare şi un privilegiu pe care le voi preţui întotdeauna să mă aflu timp de cinci ani în fruntea unei instituţii a cărei istorie a început acum mai bine de un veac şi jumătate. În numele acestei promisiuni am acţionat pe parcursul celor cinci ani, şi anume de a fi un preşedinte corect, echilibrat şi echidistant. De asemenea, am promis că voi fi un preşedinte implicat, nu voi asista pasiv la ceea ce se întâmplă în societatea românească şi pe scena politică. Am militat pentru un lucru care mi se pare esenţial pentru democraţia noastră şi anume ca drepturile şi libertăţile cetăţeanului să fie ceva real şi nu doar o lozincă pe care foarte mulţi o folosesc în campania electorală. De la această tribună, nu o singură dată, am denunţat abuzurile din sistemul de justiţie. (…) Este trist pentru mine să remarc că, din păcate, Opoziţia nu a înţeles această luptă pentru redarea justiţiei cetăţeanului, pentru îndepărtarea influenţei serviciilor de informaţii din actul de justiţie şi pentru eliberarea judecătorilor din orice presiune. Ei au înţeles că asigurarea independenţei justiţiei este un asalt asupra justiţiei”, a spus Tăriceanu, în plenul Senatului.

El a adăugat că încă nu are un răspuns cu privire la rolul Senatului în viitor, astfel încât să nu mai existe această suprapunere de prerogative şi atribuţii între Camera superioară a Parlamentului şi Camera Deputaţilor.

„Vorbim mereu, în ultima vreme, de necesitatea unei reforme constituţionale, dar toată lumea se referă cu precădere la prerogativele preşedintelui. (…) Eu cred că trebuie să desenăm în viitor care va fi rolul Senatului în arhitectura constituţională din România şi cred că rolul Senatului în viitor trebuie să fie unul care să arate că ne adaptăm schimbărilor. Rolul Senatului în viitor îl văd ca o Cameră de reprezentare a comunităţilor locale, avem mai multe exemple în Europa în acest sens şi cred că rolul de dezbatere al marilor proiecte care ţin fie de siguranţa naţională, fie de politica externă, trebuie să fie aici în Senat”, a mai arătat el.

Tăriceanu a afirmat că nu s-a cramponat de această funcţie şi că a crezut cu tărie „că funcţiile sunt făcute pentru oameni, şi nu oamenii pentru funcţii”.

„Am ajuns în această postură din partea unei alianţe politice şi mi se pare firesc să mă despart de această funcţie odată ce respectiva alianţă şi-a încheiat existenţa”, a conchis el.

Citește și: 

Trădările lui Meleșcanu: Cum a obținut funcții publice în ultimii 30 de ani trecând prin patru partide și fiind aliatul de moment puternicilor zilei, de la Iliescu, Băsescu, Antonescu și Tăriceanu

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Ce frumos ar fi fost daca ar fi fost adevarat, nea’ Tari!

  2. Cine pana mea e Valeca asta de tot insista cu el, ba pe la educatie, acu propus interimar la senat…

  3. A plecat un ramolit și urmează sa vina altul și mai și… Care și-a demonstrat competenta la MAE..

  4. Mare chin Prostecu Tradiceanu.

  5. Așteptăm cu nerăbdare renunțarea la imunitate.
    Asta vrem.
    O lege prin care toți să aibă doar imunitate politică și nu juridică.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.