Planul de relansare economică a Uniunii Europene a fost blocat, în prima zi a summitului, de ţările „frugale”

Proiectul unui uriaş plan pentru relansarea economiei UE după coronavirus s-a lovit vineri de inflexibilitatea ţărilor aşa-zise „frugale”, mai ales Olanda şi Austria, în prima zi a unui summit european cu un rezultat foarte incert, comentează AFP.

A fost pentru prima dată după cinci luni, din cauza pandemiei de COVID-19, când şefii de stat sau de guvern, purtând mască de protecţie pe faţă, s-au reunit în persoană la Bruxelles.

După peste şapte ore de discuţii în conclav, apreciat „constructive” de mai multe surse, ei s-au reîntâlnit pentru un dineu în cursul serii unde situaţia s-a tensionat, din cauza poziţiei considerate prea dură a Olandei cu privire la controlul fondurilor ce ar putea fi distribuite.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Summitul urmează să se reia sâmbătă la orele 11.00 (09.00 GMT).

În centrul discuţiilor: un plan de relansare post-coronavirus de 750 de miliarde de euro finanţat printr-un împrumut comun, inspirat dintr-o propunere avansată de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Acest plan este alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, dar mai ales din subvenţii de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele beneficiare. El este însoţit de bugetul multianual al UE (2021-2027) în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Cele patru ţări aşa-zise „frugale”, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – cărora li s-a alăturat Finlanda -, emit serioase rezerve în legătură cu această propunere, de care ar urma să beneficieze în special Italia şi Spania, două ţări foarte afectate de pandemie, dar pe care le consideră cele mai relaxate în domeniul bugetar.

Planul prevede ca banii să fie plătiţi în schimbul unor reforme introduse de ţările beneficiare.

Premierul olandez, Mark Rutte, reclamă ca planurile de reformă ale fiecărui stat să fie validate în unanimitate de cei 27, şi nu cu majoritatea calificată. Cu alte cuvinte, el vrea un drept de veto, cerere pe care însă o formulează singur, potrivit mai multor surse.