Paul Acatrini, sociolog: Nu există categorie de oameni care să nu fie afectată de alegeri. Alegem acum, ca să mai putem alege peste 5 ani / Cum îi afectează politica pe profesori

În fața votului esențial de duminică, 18 mai 2025, în care românii își aleg președintele țării pentru următorii 5 ani, și pe fondul unei prezențe de doar 53% în primul tur, Edupedu.ro a încercat să afle de ce oamenii încă mai au idei preconcepute, de neclintit: «votul meu nu contează», «nu mă implic în politică», «nu mă afectează politica și alegerile», «n-am cu cine vota» sau că «ultima oară am votat o schimbare și am fost dezamăgit, de ce să îi mai cred?», «indiferent cine vine nu poate fi mai rău». Într-un interviu acordat Edupedu.ro, sociologul Paul Acatrini afirmă că „trebuie să facem o alegere în orice moment al vieții, că orice acțiune a noastră e o alegere”. L-am rugat pe Acatrini să ne detalieze cum îi afectează viața politică pe români în funcție de câteva meserii: profesor, educator, îngrijitor și altele.

Sociologul Paul Acatrini a explicat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că în viață facem zilnic alegeri, iar «a alege» e acțiunea principală a democrației. „Trebuie să facem o alegere în orice moment al vieții, orice acțiune a noastră e o alegere”, a spus el, în contextul alegerilor prezidențiale din 18 mai, cruciale pentru direcția pe care o va urma România: pro-europeană sau una care va aluneca în extremism.

• Amintim că la primul tur, în 4 mai, doar 53% dintre alegători s-au prezentat la urne.

L-am întrebat pe sociologul Paul Acatrini de ce oamenii consideră că politica nu le afectează viața: „Nu putem spune că nu ne interesează decât traiul de zi cu zi și că nu ne interesează partea politică, decât dacă trăim într-o zonă complet izolată. În realitatea noastră, facem parte integrantă dintr-un sistem, dintr-o societate. Copiii noștri frecventează școala, avem nevoie de servicii medicale, ne deplasăm pe drumuri, facem cumpărături și depindem de un venit pentru a ne satisface necesitățile. Toate acestea sunt asigurate prin intermediul unui sistem social, economic și politic pe care îl validăm prin vot.”

L-am rugat pe Paul Acatrini să ne dea câteva exemple, cum ne afectează viața votul în funcție de meserie. De exemplu, profesorii au avut proiecte cu fonduri europene care au dezvoltat școlile, au avut schimburi de experiență cu țări din vestul Europei.

„Să ne amintim de viziunea unui candidat privind sistemul educațional al lui Spiru Haret de la începutul secolului XX. Într-o societate închisă, în care am fi limitați să urmăm instrucțiuni, progresul resimțit de profesorii implicați în proiecte moderne ar fi, în mod firesc, anulat. Profesorii optează pentru o educație modernă, europeană, asumându-și riscurile și provocările inerente”, a spus Paul Acatrini.

Sociologul a combătut falsa idee de „anti-sistem” care se propagă în spațiul public.

„Ideea de «sistem» – alegi sistemul sau te opui sistemului? – reprezintă mai degrabă o falsă dihotomie, deoarece fiecare individ definește «sistemul» în mod diferit. Este doar o noțiune aruncată în discuție, un vinovat invizibil, fabricat, pe care, să spunem, curentul suveranist îl identifică și îl demonizează pentru a atrage atenția oamenilor asupra lui. Dar, în esență, ce este «sistemul»? Vorbim despre sistemul politic, sistemul economic sau sistemul juridic? Sistemul este parte integrantă a vieții noastre. Societatea este structurată pe sisteme. Teoria sociologică ne arată că există sisteme la diverse niveluri, de la microsisteme precum familia, până la organizații și la nivel macro: sistemul economic, social, cultural, medical – toate acestea sunt sisteme prin care sunt organizate activitățile sociale.”

Sociologul a spus că oamenii sunt foarte atrași de mesaje simple care duc foarte ușor către emoție, suprimând raționalul.

„Mesajele promovate de curentele extremiste sau populiste sunt adesea simple, cuvinte de bază precum: apă, energie, hrană – elemente fundamentale, ușor de urmărit și de înțeles. Mai mult, mesajele emoționale nu necesită un proces rațional complex; emoția poate eclipsa rațiunea. Dacă un mesaj rezonează emoțional cu un individ, analiza rațională devine chiar contraproductivă uneori.”

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro.