Patrick Leusch, director afaceri europene, Deutsche Welle: „Dezinformarea este utilizată ca instrument strategic pentru manipulare și interferență, în special în societățile democratice”

Dezinformarea este, pe de-o parte, ceva foarte simplu, dar pe de altă parte, devine o problemă foarte complexă care are nevoie de răspunsuri la niveluri foarte diferite pentru a gestiona pe termen lung acest fenomen care este răspândit pe toate platformele de comunicare, a spus Patrick Leusch, Head of European Affairs la compania media internațională Deutsche Welle. Intervenția a avut loc în conferința „Filmul captivant al știrilor false și cum îl demontăm”, organizată de G4Media. 

Ideile prezentate de Patrick Leusch, în detaliu: 

• Majoritatea dezinformării apare în social media și motivul este un efect al digitalizării, care în sine este un fenomen pozitiv, faptul că internetul este accesibil pentru aproape oricine. Tot ceea ce apare pe internet poate părea o informație validă și din păcate tot mai mulți actori folosesc aceste efecte pentru propriile scopuri, fie politice fie economice.
• Dezinformarea a devenit nu doar un efect secundar al diversității de voci care pot fi auzite fără niciun control, ci mai mult, este utilizată ca un instrument strategic pentru manipulare și interferență în special în societățile democratice
• Acesta este pericolul real cu care ne confruntăm
• La Deutsche Welle, ca broadcaster internațional cu 32 de limbi, ne confruntăm cu provocările dezinformării in fiecare zi, în toate redacțiile.
• Ca media, am crescut capacitatea de fact-checking masiv în ultimii ani fiindcă demontarea corectă a fake news are nevoie de multe investiții în capacități, în resursele umane, dar de asemenea în timpul necesar. Fiindcă astăzi nu este ușor să depistezi dezinformările și o informație falsă e ușor de depistat prin intermediul investigațiilor jurnalistice, iar asta a devenit o datorie a jurnaliștilor în ziua de azi.
• Deși există dintotdeauna, în ultimii ani efectele dezinformării și capacitatea au crescut masiv.
• Când vrei să combați problema trebuie să distingi între informarea greșită și dezinformare cu intenție. Poți să fii informat greșit fără a exista intenția de a face rău cuiva.
• Dar dezinformarea este cea intenționată, știi că e greșită dar o folosești pentru a manipula. Ultimul stadiu este manipularea intenționată și interferența.
• Adesea țintele sunt guvernele și instituțiile sau publicul larg.
• Ținta dezinformării este deseori foarte largă. De multe ori nu putem spune că anumiți indivizi sunt țintiți de dezinformare, ci o societate sau grupuri sociale sunt induse în eroare.
• Chiar și din sondajul dv,, se observă că întotdeauna este vorba despre a polariza opiniile. Este întotdeauna despre „ei” – Ei în Brux, ei în UE și „noi” în România, este un aspect de polarizare, efectul este foarte complicat și divide societatea.
• Din majoritatea companiilor împotriva dezinformării putem vedea că pozițiile extremiste sunt o problemă în ceea ce privește informarea corectă.
• Un lucru care este adesea uitat, și UE care a activat unități în cadrul Serviciului de Acțiune Externă care oferă consultanță foarte bună și au publicat materiale foarte interesante, jurnaliștii tind să se uite la conținut, dar pericolul real este capacitatea de a se răspândi între oameni și: câți oameni citesc, în ce context, cât timp stă în atenția publică și prinde rădăcini.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană – detalii despre proiect, AICI.

G4Media este partener în cadrul unui consorțiu al cărui lider este Freedom House Romania, parteneri: Centrul Român de Politici Europene, AMAPOLA – Progetti per la sicurezza delle persone e della comunita Asociazione (Italia), Center for the Study of Democracy (Bulgaria).

Funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or European Education and Culture Executive Agency. Neither the European Union nor the granting authority can be held responsible for them.