Pământul se încălzește mai repede decât au prevăzut specialiștii, susține omul de știință american care a tras primul un semnal de alarmă privind criza climatică în anii 1980

Planeta este pe cale să se încălzească într-un ritm mult mai rapid decât au prezis oamenii de știință, ceea ce înseamnă că un prag cheie al încălzirii globale ar putea fi depășit în acest deceniu, potrivit unui nou studiu realizat în colaborare cu James Hansen – omul de știință american recunoscut pentru că a fost primul care a tras un semnal de alarmă public privind criza climatică în anii 1980, scrie CNN.

În lucrarea publicată joi în revista Oxford Open Climate Change, Hansen și alți oameni de știință au folosit o combinație de date paleoclimatice, inclusiv date din carote de gheață polară și inele de copaci, modele climatice și date de observație, pentru a concluziona că Pământul este mult mai sensibil la schimbările climatice decât se știa până acum.

„Ne aflăm în faza incipientă a unei urgențe climatice”, potrivit raportului, care avertizează că un val de căldură „deja în curs de pregătire” va împinge rapid temperaturile globale dincolo de ceea ce a fost prevăzut, ceea ce va duce la o încălzire care va depăși 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale în anii 2020 și peste 2 grade Celsius înainte de 2050.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Omul de la volanul Ambulanței pentru Monumente, care salvează patrimoniul României

8:24

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Constatările se adaugă la o serie de cercetări recente care concluzionează că lumea se îndreaptă cu pași repezi spre 1,5 grade, un prag dincolo de care impactul schimbărilor climatice – inclusiv căldura extremă, seceta și inundațiile – va deveni mult mai greu de adaptat pentru oameni.

Cu toate acestea, alți oameni de știință au pus sub semnul întrebării concluziile lucrării, potrivit cărora schimbările climatice se accelerează mai repede decât prevăd modelele.

Hansen, director la Institutul Pământului de la Universitatea Columbia, este un climatolog renumit, a cărui mărturie din 1988 în fața Senatului SUA a atras pentru prima dată atenția la nivel mondial asupra schimbărilor climatice.

El a avertizat anterior că Pământul are un dezechilibru energetic, deoarece intră mai multă energie prin lumina solară decât pleacă prin căldura radiată în spațiu.

Excesul de căldură rezultat este echivalent cu 400.000 de bombe atomice Hiroshima pe zi, cea mai mare parte a energiei fiind absorbită de ocean, conform cercetărilor lui Hansen, constatate în urmă cu un deceniu.

James Hansen spune că ecologiștii și liderii mondiali trebuie să accepte acum energia nucleară pentru a evita schimbările climatice catastrofale.

În această lucrare recentă, Hansen și coautorii săi spun că dezechilibrul energetic a crescut acum, în parte datorită eforturilor reușite de combatere a poluării aerului cu particule, în special în China și prin restricții globale privind poluarea cauzată de transportul maritim. Deși acest tip de poluare reprezintă un pericol grav pentru sănătate, are și un efect de răcire, deoarece particulele reflectă lumina solară departe de Pământ.

Potrivit documentului, acest dezechilibru va cauza o încălzire globală accelerată, ceea ce va avea consecințe dezastruoase, inclusiv creșterea rapidă a nivelului mării și posibila oprire a curenților oceanici vitali în acest secol.

Cu toate acestea, încălzirea nu este blocată, potrivit documentului, care solicită „acțiuni extraordinare”.

Printre măsurile pe care le recomandă se numără taxarea poluării cu carbon, creșterea energiei nucleare pentru a „completa energiile regenerabile” și acțiuni ferme din partea țărilor dezvoltate pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să treacă la energie cu emisii reduse de carbon. Deși cea mai mare prioritate este reducerea drastică a poluării care încălzește planeta, acest lucru nu va fi suficient, potrivit raportului.

Mai controversată este sugestia că geoingineria solară ar putea fi o soluție pentru climă. Această tehnologie are ca scop răcirea planetei prin reflectarea luminii solare departe de Pământ sau permițând ca mai multă căldură să scape în spațiu. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin injectarea de aerosoli în atmosferă sau prin pulverizarea de particule de sare în nori pentru a-i face mai reflectori.

Susținătorii susțin că geoingineria solară ar putea fi un instrument potențial vital pentru combaterea încălzirii globale, însă criticii avertizează asupra consecințelor neprevăzute, inclusiv impactul asupra precipitațiilor și musonilor, precum și asupra „șocului de terminare” în cazul în care geoingineria ar fi oprită brusc și încălzirea reținută ar fi eliberată.

Constatările documentului sunt alarmante și apar în condițiile în care în lume se înregistrează o căldură fără precedent. Anul acesta este pe cale să devină cel mai cald înregistrat vreodată, fiecare lună începând cu iunie înregistrând recorduri pentru cea mai fierbinte lună.

Dar, deși știința arată clar că rata încălzirii globale este în creștere, ideea că aceasta se accelerează dincolo de ceea ce prevăd modelele este controversată.

Constatările „sunt foarte mult în afara curentului principal”, a declarat Michael Mann, un important climatolog de la Universitatea din Pennsylvania.

În timp ce suprafața Pământului și oceanele sale se încălzesc, datele nu susțin afirmațiile conform cărora ritmul se accelerează, a declarat acesta pentru CNN într-un e-mail. „Așa cum îmi place să spun, adevărul este destul de rău!”. a spus Mann. „Nu există nicio dovadă că modelele subestimează încălzirea cauzată de om”.

De asemenea, el a pus la îndoială rolul reducerii poluării în tendințele de încălzire, spunând că impactul total este foarte mic, și a avertizat că geoingineria solară este „fără precedent” și „potențial foarte periculoasă”.

„Dacă ținta de 1,5 grade Celsius este sau nu realizabilă este o chestiune de politică, nu de fizică climatică, în acest moment”, a spus Mann.