G4Media.ro

Op-ed: Conectarea României la prioritățile Uniunii Europene: ce urmează?

Sursa Foto: Parlamentul European/ Credit: Pietro Naj-Oleari

Op-ed: Conectarea României la prioritățile Uniunii Europene: ce urmează?

Comisia Europeană a prezentat ieri în Parlamentului European programul de lucru pentru 2020 și acțiunile pe care urmează să le întreprindă pentru ca cele două mari priorități strategice la nivel european – Pactul Verde și Tranziția Digitală – să se transforme în oportunități și beneficii pentru economie și cetățenii din toate statele membre.

Avem acum câteva repere clare despre ceea ce urmează să fie propus și decis la nivel european, câteva repere pe baza cărora România poate să își pregătească pozițiile și un plan de acțiune astfel încât să valorifice aceste oportunități – fonduri europene și investiții.

Pusă în practică, prioritizarea investițiilor pe aceste două coordonate va reseta complet economia, societatea și modul de viață european în următoarele decenii. Multe sectoare industriale vor trebui să se adapteze sau să se reinventeze. Evoluția și impactul tehnologiilor digitale, dezvoltarea tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și accentul pe tehnologiile verzi – în general, trecerea de la economia liniară (care consumă resurse) la economia circulară (care folosește preponderent resurse regenerabile și reciclabile) – vor face ca în două-trei decenii industria, afacerile, relațiile sociale chiar să arate cu totul altfel decât în prezent. Evident, prima discuție la nivel european se leagă de resurse. Pentru ca această viziune să devină realitate, este nevoie de bani.

Va fi nevoie de un buget european ambițios, dar foarte probabil acesta nu va fi suficient pentru a susține statele membre și sectorul privat să finanțeze restructurarea economiilor în acord cu ambițiile asumate. Va trebui să gândim și să dezvoltăm la nivel european și național instrumente financiare complementare bugetului european.

Prioritățile. Ce urmează?

Pactul ecologic european: După ce și-a prezentat primele inițiative-cheie în lunile decembrie 2019 și ianuarie 2020, Comisia Europeană va propune un act legislativ european privind măsuri de combatere a schimbărilor climatice, menit să consacre în legislație obiectivul atingerii neutralității emisiilor de carbon în 2050. Neutralitate a emisiilor de carbon nu inseamnă doar reducerea emisiilor, dar și măsuri care să compenseze carbonul emis cu captare a acestuia sau emisii de oxigen, cum ar fi de exemplu împăduririle, de care România are mare nevoie și care pot fi finanțate la nivel european. Un pact european privind clima va conjuga toate aceste eforturi, cooptând în acest sens regiunile, comunitățile locale, societatea civilă, universitățile și cercetarea, industria și cetățenii. Comisia va prezenta inițiative menite să combată declinul biodiversității și – prin intermediul Strategiei „de la fermă la consumator” – să îi ajute pe fermieri să furnizeze într-un mod mai durabil consumatorilor alimente de înaltă calitate, sigure pentru consum și la prețuri accesibile, promovarea unor tehnologii de producție nepoluante și benefice pentru sănătate.
Pregătirea pentru era digitală: O nouă Strategie europeană privind datele adunate de sistemele și dispozitivele informatice va permite Uniunii să beneficieze de valoarea enormă pe care o reprezintă în economia digitală datele fără caracter personal. Mai mult decât atat, un Act al Serviciilor Digitale va întări piața unică europeană a serviciilor digitale și va furniza Întreprinderilor Mici și Mijlocii cadrul pentru a avea succes pe această piață astfel lărgită. Dezvoltarea și integrarea pe piața europeană a tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială vor fi însoțite de o nouă strategie industrială pentru Europa, menită să consolideze capacitățile industriale și de inovare europene.

Un sector-cheie care va fi influențat de aceste schimbări este cel energetic. Tendința este de a renunța nu doar la cărbune, dar și la gaz și chiar la energia nucleară. Aceste ultime două surse de energie fac încă obiectul unor discuții și dispute la nivel european, dacă să mai fie susținute financiar sau nu. România, alături de alte state membre, va trebui să convingă că nu putem imagina o perioadă de tranziție rezonabilă fără susținerea în continuare a acestor surse de energie.

Unde e România?

Vom fi în măsură să facem față transformărilor din Pactul Verde European și agenda digitală și să contribuim la modelarea lor, să transformăm provocările în oportunități doar dacă ne pregătim serios și din timp.
Dacă vrem să influențăm deciziile ce vor fi luate la nivel european în acest an și în anul care vine, trebuie să avem un plan de priorități alături de o viziune a acestei transformări în condițiile specifice din România și să venim cu idei pe care să le introducem în proiectele legislative ce vor fi discutate în perioada următoare la nivel european, cu impact și aplicabilitate directă în România.

Cum facem din acest Pact Verde European o oportunitate pentru transformarea zonelor miniere? Ce investiții sunt necesare și unde? Cum retehnologizăm și digitalizăm industria și agricultura și reducem poluarea? Cum valorificăm contribuția pe care o pot avea fermierii? Ce rol au autoritățile locale? Cum folosim această oportunitate pentru a replanta pădurile puse la pământ fără scrupule? Cum facem din acest pact o oportunitate pentru dezvoltarea unui sector digital puternic în Romania? Ce priorități vizăm în sectorul digital pentru a crea valoare adăugată și nu doar servicii pentru alții? În ce domenii ale industriei, dar și ale serviciilor sociale vrem să susținem cercetări aplicate și investiții în inteligența artificială?

Sunt multe întrebări la care, deocamdată, administrația românească nu are răspunsuri, iar mediul politic încă nu știe de unde să apuce aceste chestiuni. Din păcate, nici nu știu să existe un grup de lucru la nivelul Guvernului care să se gândească serios la conectarea României cu marile teme care vor domina următorii ani și, mai mult, de care vor depinde investițiile în țară. Premierul Orban a fost la Bruxelles, a avut întâlniri relevante pe aceste teme și sunt sigur că este la curent cu tendințele, riscurile și oportunitățile pe care aceste două mari priorități europene le prezintă pentru România. Acum trebuie să vină cât mai repede cu un răspuns al României la aceste teme.

De când a aderat la Uniunea Europeană, România a fost în cel mai bun caz reactivă la crizele sau transformările care s-au produs. Acum, am avea ocazia să fim proactivi și să fim printre cei care dau direcția, nu doar primesc ghionturi.

Ce facem în Parlamentul European?

Grupul Renew Europe pe care-l conduc și din care Alianța USR-PLUS face parte nu va sta doar să aștepte propuneri și rezultate din partea Comisiei. Am venit deja cu idei despre cum credem că ar putea fi rezolvată problema migrației, despre cum ar putea fi pus în practică Pactul Verde în așa fel încât să nu se transforme în “fabrică de norme și constrângeri”, ci să ofere oportunități de investiții creatoare de locuri de muncă, oportunități de dezvoltare a unor sectoare ale economiei insuficient valorificate de România. În zilele următoare vom prezenta o viziune despre cum credem că ar trebui abordate susținerea, dar și reglementarea Inteligenței Artificiale. Lucrăm la o viziune despre cum poate fi reformată politica agricolă comună pentru ca normele de mediu pe care trebuie să le respecte agricultorii să fie tot atâtea opotunități care să se traducă în venituri pentru aceștia.

De asemenea, vreau să fim motorul unui dialog constant și real cu cetățenii prin Conferința pentru viitorul Europei. Pentru că am văzut ce înseamnă decuplarea de cetățeni în cazul Brexit-ului. Începând de săptămâna viitoare, Marea Britanie va deveni o țară terță. Trebuie să tragem toate învățămintele din ce s-a întâmplat cu britanicii. Chiar toate, inclusiv cele care ne convin mai puțin. Să îmbunătățim modul de funcționare a UE, iar Conferința pentru viitorul Europei poate să fie generatorul acestor idei noi.

Uniunea Europeană este percepută prea mult ca producătoare inflaționistă de norme și reguli și prea puțin aducătoare de lucruri utile în domenii precum sănătatea, educația, calificarea profesională etc. Comisia Europeană trebuie să facă un efort, să vină cu soluții simple, ușor de înțeles și de explicat. Este totodată rolul Parlamentului și al Consiliului să se asigure că aduc claritate în procesul legislativ și nu, așa cum din păcate se întâmplă de multe ori, să complice acte normative europene la un nivel la care înțelegerea lor este accesibilă numai unui grup restrâns de experți. Aceste domenii reprezintă viitorul și trebuie să fim în stare să explicăm viitorul fiecărui cetățean. Vom crește încrederea în Uniunea Europeană numai în măsura în care deciziile luate la nivel european generează bunăstare, iar oamenii pot să vadă beneficii concrete. Altfel, nu facem decât să încurajăm spaime alimentate populist. Aceasta este provocarea pentru UE și pentru noi, individual.

Sursa Foto: Parlamentul European/ Credit: Pietro Naj-Oleari

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

18 comentarii

  1. Va fi încă o oportunitate enormă ratată complet de România, cum au fost multe până acum.

    Românii vor şpăgi, bani nemunciţi şi slujbe la stat pe salarii şi pensii nesimţite, nu dezvoltare, de aceea USR/PLUS e la maxim 15% şi PNL e la 45%.

  2. Dl Cioloș ne vinde utopii. Ca să fie un actor al viitorului, România trebuie să rezolve mai întâi problemele trecutului și provocările prezentului: depopularea, colapsul sistemului de pensii, al infrastructurii de transport și al mediului și lipsa de igienă și de educație a cetățenilor.
    Dacă vrea să transmită ceva, dl Cioloș trebuie să vorbească pe limba lui nea Gheorghe și a lui tanti Floarea, nu în fraze pompoase de Bruxelles.

    • Paradoxal, problemele despre care vorbeste MVM nu vor putea fi rezolvate durabil daca nu venim cu raspunsuri si solutii la intrebarile de mai sus. Lumea se mișcă, evoluează, nu stă să ne aștepte pe noi.
      Exact așa cum anumite sate au trecut direct de la telefonul cu manivelă din biroul primarului la telefonia mobilă prin anii ‘90, tot așa o să rezolvăm și reformele în educație și sănătate investind în noi tehnologii și într-un mediu sărac.
      Iar sistemul de pensii îl putem reforma cât vrem dacă nu creăm locuri de muncă lrin investiții în sectoare productive și aliniate cu noul trend al economiei.

    • Se vede ca nu ai citit articolul…

    • @MVM daca citeai articolul asta spune si Ciolos. Sa se transmita solutiile si in limbaj simplu pentru cetatenii cu mai putina educatie.

      Si nu avem nici un trecut de rezolvat. Trecutul e trecut si cam asta. Sau te referi la mother Rusia. Eu as baga si Rusia in UE sa terminam cu tot circul. Intre timp asteptam zapada. Oh wait, nu mai vine. Ori s-a suparat barbosul pe noi ori am stricat clima. Realitatea bate fantezia in orice caz.

  3. Asta se intampla cand ajung parvenitii pe functii inalte, se duce pe rapa tot… si mai debiteaza si numai tampenii… nu va ajunge bah cat ati distrus tarisoara asta? Plus, trolul securistoid bad@ e la fel de prost!

  4. Asta se intampla cand ajung parvenitii pe functii inalte, se duce pe rapa tot… si mai debiteaza si numai tampenii… nu va ajunge bah cat ati distrus tarisoara asta? Plus, trolul securistoid bad@ e la fel de prost!

  5. Dacă pierdem trenul digitalizării vom rata viitorul. Traducere pentru guvern și parlament: digitalizare = colectare, stocare și analiză a datelor obținute prin experimente, măsurători, observații, etc, nu mai e vorba doar de informatizarea instituțiilor (asta ar fi fost suficient acum 10 ani).

    • Da, stim, hai sa platim cu sute de milioane un AI- baietii de la UIPath au deja spaga pregatita daca se hotarasc ai nostri sa scape de Ghita-care va rezolva fix nimic avand in vedere ca cei mai multi clienti ai sistemului au probleme in a folosi un smartphone iar calculatorul este o necunoscuta!

  6. Cred ca se va ramane la stadiul de vorbe.
    Probabil încă un tren ratat.
    Scena / agenda e ocupată.
    De anticipate, de Pensii nesimtite, de alegeri in doua tururi, samd.
    In opinia mea trebuieca la nivel de Guvern sa existe o echipa de proiect cu aceasta tema.
    Sa faca un plan de acțiune, cu direcții clare, sa faca proiecte, sa le implementeze, termene clare.
    Practic trebuie gândită stategia.
    Nu cu utopii, fantezii.
    Si la treaba ca sunt bani europeni.
    Si nici nu trebuie sa vina urmatorul revelion pentru ca sunt lucruri simple care pot fi începute.
    Spre exemplu impaduririle.
    Plan de impaduriri pe judet: 10.000 ha an.
    Corelat intr-un proiect anual de impadurire.
    Daca trece primavara asta e ratata si impadurirea.
    Plan anual = 40 județe × 10000 ha = 400000 ha pe an.
    Si daca se realizeaza 300 sau 350 mii ha e foarte bine pentru inceput.
    Responsabili de realizarea proiectului pe judet sa fie Prefectul si armata de Subprefecti.
    Sa arate ca pot face treaba.
    Daca nu ating targetul afara!
    Sa nu se învârte unul după altul!
    Asta e o idee si cate n-ar fi.
    Oameni politici IRESPONSABILI!

    • Sunteti obsedati de paduri. Toate datele statistice ne arata ca suprafata impadurita a tarii a crescut. Asa ca ori specialistii ROMSILVA/ICAS mint sau umbla la criteriile de clasificare, ori absolventii de filosofie/istorie/litere sau stiinte sociale care populeaza ONG-urile locale habar n-au ce vorbesc!

    • E singura data când răspund unuia obsedat sa se bage in seama.
      Sunt peste 2 milioane ha de pădure defrisata in Ro.
      Prin grija voastra!

  7. Romania are multe de facut pt. cele 3 obiective. Daca s-ar pune pe treaba ar putea deveni un exemplu de urmat in UE, pt ca potentialitati avem. Din pacate guvernarea actuala nu este preocupata si nicidecum ancorata in problemele europene. Vechea clasa politica, PNL, PSD nu vor reforma niciodata tara asta, n-au cum, le lipseste cultura europeana, nu gandesc decat in cadrul limitat al partiduletului lor, sa ajunga la putere si sa-si infiltreze oamenii peste tot.

  8. Câteva precizări:
    1. Prioritățile despre care vorbește domnul Cioloș sunt ale Comisiei, nu ale Uniunii.
    2. Conform tratatelor Uniunea și Comisia se subordonează statelor membre, nu invers. Prin urmare chestiunea care se pune este conectarea Comisiei la prioritățile României.
    3. Incapacitatea Comisiei de a înțelege, discuta și de a corecta cauzele profunde ale Brexitului e o chestiune mult mai gravă pentru viitorul Europei.
    4. La alegerile europarlamentare Green Deal nu a existat ca subiect. Cetățenii europeni sunt puși în fața unui plan care va schimba profund economiile țărilor lor și viața fiecăruia. Unde e aici democrația?
    5. Înainte de a da cu pietre vă recomand să citiți conținutul planului, nu doar titlul. Veți descoperi că nu e vorba de aer curat, ape curate, sol necontaminat sau echilibre ecologice, ci numai despre net zero CO2, și cum trebuie să plătim cu toții ca noile vechi industrii să o ducă bine.

  9. Citez: ”Sunt multe întrebări la care, deocamdată, administrația românească nu are răspunsuri”. Sunt multe intrebari la care nici o administratie europeana nu are raspunsuri la momentul asta. Ideea ca trebuie sa facem sa fie mai bine nu mai rau e generoasa dar daca privesti mai atent realizezi ca pe langa lucruri foarte bune, legate de bani pentru impaduriri si sprijinirea fermelor traditionale, ecologice, apar obiective care mie mi se par ireale.
    Ia sa vedem ce isi propun:
    Sectorul Transporturi trebuie să-și reducă cu 90% emisiile de gaze până în 2050. Cum naiba se va realiza asta? Este ceva cu totul si cu totul ireal.
    Taxarea importurilor de bunuri din țări non-UE care au ținte de mediu mai puțin ambițioase decât cele din UE (adica tot restul lumii).
    Taxare si subventionari la greu. Motorul unei economii prospere!
    Cam ce parere credeti ca va avea omul obisnuit cand va observa o crestere graduala a taxelor, cresteri de preturi in sarabanda, reducerea nivelului de trai pana la urma, ca asta e responsabila cu poluarea si emisiile de gaze nu?
    A fost intrebat omul obisnuit daca e de acord sa stranga cureaua serios ca birocratii de la Bruxelles sa bifeze asemenea obiective indraznete?
    Cam cum va evolua relevanta economica a UE in concurenta permanenta cu restul lumii cand noi avansam cu frana de mana trasa?
    Germania a incercat de vreo 15 ani incoace sa-si creasca procentul energiei verzi. A renuntat (in mod aberant zic eu) si la energia nucleara. Cu costuri absolut enorme si rezultate in materie de reducere a emisiilor de CO2 absolut nesemnificative. Acest model s-a dovedit total nereușit. In momentul de fata Germania isi retehnologizeaza centralele pe carbune si cumpara energie din Franta (produsa indeosebi in centrale nucleare).
    Vreau sa vad si eu omul ala politic care le cere oamenilor sa stranga cureaua pentru un viitor neclar si care sa fie reales in continuare. In conditiile in care restul lumii isi vede de treaba.
    Pentru ca pana la urma se va ajunge la oameni. Si oamenii vor protesta. E absolut normal.