Ofensiva diplomatică europeană care l-a determinat pe Trump să se întoarcă împotriva lui Putin – analiză Wall Street Journal

Canale secrete, diplomație directă și un contract de armament de miliarde de dolari au convins SUA să se alinieze cu Europa în sprijinul Ucrainei, arată o analiză The Wall Street Journal.

După ce a urmărit imagini cu bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene în seara de 11 iulie, președintele Donald Trump l-a sunat direct pe cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit a două surse familiare cu conversația, Trump și-a exprimat frustrarea față de continuarea atacurilor lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Spre surprinderea lui Merz, fostul președinte american părea să-și fi pierdut răbdarea cu liderul de la Kremlin.

Cu acest prilej, Trump a acceptat o propunere formulată de Merz cu câteva zile înainte: Germania să finanțeze achiziționarea de arme americane destinate Ucrainei.

„Președintele Trump și-a exprimat public și privat frustrarea față de Putin”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. „El vrea să oprească vărsarea de sânge și să pună capăt acestui război brutal – motiv pentru care vinde arme americane către aliații din NATO.”

Luni, Trump a stabilit un termen-limită de 50 de zile pentru ca Putin să înceapă negocieri „serioase”. Totodată, a anunțat un pachet major de arme pentru Ucraina, finanțat de statele membre NATO, și a avertizat Moscova cu noi sancțiuni economice dacă nu va face pași concreți spre încheierea războiului.

Schimbarea de atitudine a fost rezultatul unei campanii diplomatice intense, desfășurate timp de mai multe luni de către liderii europeni, care nu credeau în disponibilitatea reală a lui Putin de a negocia. Germania, Franța, Marea Britanie și alte țări au deschis canale confidențiale de comunicare cu oficialii din administrația Trump, încercând să-l convingă pe fostul președinte american să sprijine Kievul și să pună presiune pe Moscova.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a legat o relație de prietenie cu Trump în timpul unui turneu de golf în Florida. Friedrich Merz l-a vizitat pe Trump la Casa Albă pe 5 iunie și a continuat să mențină legătura cu acesta aproape săptămânal, potrivit oficialilor germani.

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a lăudat pe Trump în mesaje text și chiar l-a numit „daddy” într-un gest de susținere față de poziția dură a acestuia privind conflictele din Israel și Iran.

În cadrul summitului NATO desfășurat în Olanda, pe 25 iunie, statele membre au fost de acord să aloce 5% din PIB pentru apărare – o veche solicitare a lui Trump.

Rolul Germaniei și al republicanilor din Congres

În paralel, oficialii europeni au cultivat relații cu membri-cheie ai cabinetului Trump, precum secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul de stat, Marco Rubio – ambii considerați favorabili Ucrainei. Vicecancelarul german Lars Klingbeil s-a întâlnit cu Bessent, care a promis că va face lobby pe lângă Trump pentru a susține sancțiuni și ajutor militar. Ministrul german de externe Johann Wadephul a purtat discuții confidențiale cu Rubio.

„Facem toate acestea în interesul nostru”, a declarat Merz, marți. „America și Europa sunt acum aliniate. Asta va ajuta Ucraina să se apere împotriva campaniei de teroare cu bombe a Rusiei și va crește presiunea asupra Moscovei pentru a negocia în sfârșit pacea.”

În ciuda acestui nou sprijin, Trump a declarat marți că SUA nu intenționează să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune și a avertizat Kievul să nu vizeze Moscova. Totuși, într-o conversație avută cu Zelenski la începutul lunii iulie, Trump l-ar fi întrebat dacă Ucraina este capabilă să lovească Moscova și Sankt Petersburg, potrivit unui oficial ucrainean.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a interpretat diferit conversația, afirmând că Trump „doar a pus o întrebare, nu a încurajat continuarea vărsării de sânge”.

Friedrich Merz, un fost om de afaceri care își pilotează singur avionul, pare să fi reușit să stabilească o relație mai apropiată cu Trump decât predecesorii săi. Unul dintre motive este disponibilitatea sa de a aloca sume masive pentru achiziția de arme americane, după ce a modificat Constituția Germaniei pentru a permite împrumuturi nelimitate – un pas pe care guvernele anterioare nu l-au făcut.