Observatorul Român de Sănătate: Mecanismul de feedback al pacientului, în pericol. Ministerul Sănătății îngreunează demersurile de sesizare a actelor de corupție din spitale

Organizația non-guvernamentală Observatorul Român de Sănătate avertizează că mecanismul de feedback al pacientului este în pericol, deoarece Ministerul Sănătății intenționează, potrivit unui proiect publicat recent, să modifice acest mecanism și să îngreuneze demersurile de sesizare a actelor de corupție din spitale.

Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienții români pot evalua activitatea spitalelor publice și pot sesiza situațiile de condiționare a actului medical sau de corupție din spitale. „Această modificare va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice”, susține Observatorul Român de Sănătătate într-un comunicat.

Organizația non-guvernamentală prezintă grafic diferența dintre mecanismul din prezent și cum va funcționa dacă este modificat potrivit propunerii ministerului.

În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin web sau SMS la 10 întrebări, dintre care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: „Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?”.

În cazul în care pacientul răspunde afirmativ, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a
sesiza autorităţile abilitate.

„Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici inutili. În noua formulare, pacienții care deja au sesizat prin formular un act de corupție sunt rugați să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătății pentru comunicarea cu mass-media: [email protected]. Alternativ, pacientul este direcționat către autoritățile abilitate, fără niciun alt sprijin”, precizează Observatorul Român de Sănătate.

Organizația non-guvernamentală subliniază că forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menținută, alături de introducerea obligativității de raportare trimestrială a evidenței statistice a
transmiterii sesizărilor de către minister către autoritățile competente.

Observatorul Român de Sănătate a solicitat Ministerului Sănătății informații cu privire la acțiunile inițiate ca urmare a celor 12.773 posibile cazuri de corupție semnalate de pacienți între 2017 și 2019. Aceste sesizări „se supun”, conform răspunsului oficial oferit de Ministerul Sănătății, „principiilor anonimatului, orice altă abordare a acestei activități fiind expusă riscului de pierdere a anonimatului pacientului”.

Solicitări similare privind aceste posibile cazuri de corupție au fost trimise și către autoritățile de anchetă. Răspunsurile instituțiilor au fost următoarele:

DGA: Nu am primit în mod direct din partea Ministerului Sănătății sesizări de această natură.

DNA: Nu există criteriu statistic de gestionare a sesizărilor în funcție de persoanele sau instituțiile care le formulează.

DIICOT: Existența unei plângeri sau denunț pe rolul organelor de urmărire penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice.

PÎCCJ: Infracțiunile având ca element material acțiunea de solicitare/pretindere de bani sau atenții de către personalul medical pacienților nu sunt desfășurate statistic distinct după calitatea de „medic” sau „personal medical”.

În ultimii 2 ani au fost condamnați definitiv pentru acte de corupție 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcții de spital, 1 medic și un asistent medical. Tot în ultimii 2 ani au fost trimiși în judecată pentru acte de corupție 1 președinte și 1 director general adjunct al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 5 funcționari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului București, 3 manageri de spital, 15 medici și 3 asistenți medicali.

Sursa foto: Pixabay