O treime dintre polonezi spun că ar fugi dacă Polonia ar fi atacată, arată un nou sondaj

Polonezii sunt din ce în ce mai îngrijorați de securitate, aproape două treimi dintre aceștia temându-se acum că existența Poloniei este amenințată de alte țări, conform unui nou sondaj. Între timp, peste o treime afirmă că ar fugi în cazul în care Polonia ar fi atacată, iar 22% s-ar oferi voluntari, scrie Notes From Poland.

Noile concluzii provin dintr-o cercetare realizată la sfârșitul lunii aprilie de institutul de sondare IBRiS pentru Agenția de presă poloneză (PAP). Atunci când IBRiS a întrebat respondenții dacă cred că vreo altă țară amenință existența Poloniei, 63,3% au răspuns afirmativ, cu 7,2 puncte procentuale mai mult decât anul trecut. Doar 26,6% au spus nu.

Întrebați ce ar face în cazul unui atac, doar 42,5% au spus că ar încerca să se protejeze pe ei și rudele lor în locul în care locuiesc, ceea ce reprezintă o scădere cu 14,8 puncte procentuale față de anul trecut. Între timp, 21,3% au declarat că ar fugi în străinătate, în timp ce 15,4% ar căuta refugiu în altă parte în Polonia.

Puțin peste o cincime, 21,8%, au declarat că ar căuta să se alăture formațiunilor militare, paramilitare sau medicale ca răspuns la un atac, în scădere de la 30,1% anul trecut.

Cele mai recente rezultate sunt în concordanță cu un alt sondaj publicat luna trecută, care arăta că 18,5% dintre polonezi ar fugi în străinătate în cazul unei invazii a Rusiei, în timp ce 14,1% ar căuta refugiu în altă parte în Polonia. Puțin sub 11% au declarat că s-ar oferi voluntari pentru forțele armate și 25% pentru o altă formă de serviciu public.

Între timp, în noul său sondaj, IBRiS a constatat, de asemenea, că puțin peste jumătate dintre polonezi (50,6%) susțin alocarea de mai mulți bani pentru cheltuielile de apărare, chiar și în detrimentul unor domenii precum asistența medicală și programele sociale. Puțin sub 42% se opun acestui lucru.

De la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, Polonia a crescut rapid cheltuielile militare. Țara se așteaptă să cheltuiască echivalentul a 4,7 % din PIB pentru apărare în acest an, de departe cel mai ridicat nivel relativ din NATO.

În același timp, trei sferturi dintre polonezi (73,5%) afirmă că ar trebui făcute investiții în promovarea rezilienței (de exemplu, prin stocarea de alimente și construirea de adăposturi), chiar dacă acest lucru înseamnă o creștere a prețurilor anumitor bunuri.

IBRiS a întrebat, de asemenea, respondenții ce ar fi dispuși să sacrifice personal pentru a apăra Polonia: 42,8 % au răspuns bani, 16,2 % sănătatea, 14 % viața și 2,3 % propria viață și viața celor dragi. Puțin peste 16% au declarat că nu ar sacrifica absolut nimic.

În ultimul an, au avut loc o serie de acte de sabotaj, dezinformare și atacuri cibernetice despre care Polonia afirmă că au fost efectuate de agenți care acționează în numele Rusiei.

Ca răspuns la aceste acte de „război hibrid”, Polonia a ordonat anul trecut închiderea consulatului Rusiei din Poznań și a expulzat diplomații care lucrau acolo.

Luni, 12 mai, ministrul de externe a anunțat că va închide, de asemenea, consulatul rus din Cracovia, ca răspuns la dovezile că Rusia se află în spatele unui incendiu care a distrus anul trecut cel mai mare centru comercial din Varșovia.

Luna trecută, Polonia a anunțat că ea și aliații săi din NATO vor răspunde într-un „mod adecvat” la viitoarele exerciții militare comune ruso-belaruse din Belarus. Ultimele astfel de manevre, desfășurate în 2021, au fost considerate ulterior de experți ca făcând parte din pregătirile Moscovei pentru invadarea Ucrainei.