G4Media.ro

Numărul românilor aflați pe teritoriul Regatului Unit, estimat oficial la 384 de…

Numărul românilor aflați pe teritoriul Regatului Unit, estimat oficial la 384 de mii pe anul 2020, în scădere constantă față de anul anterior / 883 de mii au primit drept de ședere în UK

Potrivit datelor Office for National Statistics publicate vineri dimineață cetățenii români sunt pe locul doi după polonezi 738 de mii, dar înaintea cetățenilor Republicii Irlanda, 368 de mii, India 359 de mii și Italia 317 mii, în clasamentul cetățenilor străini care nu au și cetățenia britanică.

După țara de naștere, cei mai mulți sunt născuți în India 880 de mii, urmați de Polonia 691 de mii, Pakistan 479 de mii, Republica Irlanda 415 mii și România 345 de mii.

Discrepanța între cetățenii români (inclusiv cei din Republica Moldova cu dublă cetățenie) aflați pe teritoriul UK și a cetățenilor români născuți în România se datorează probabil includerii în primul grup a cetățenilor născuți în alte țări, în special în Republica Moldova, care au cetățenia română.

Datele cele mai recente publicate de ONS reflectă scăderea pe parcursul anului 2020 a numărului de cetățeni români aflați în UK, plecați în special din cauza pandemiei de Coronavirus. ONS estima numărul cetățenilor români din UK la 450 de mii pe întreg anul 2019 și la 404 mii pe anul încheiat la 30 iunie 2020.

De asemenea datele ONS nu se suprapun pe cele ale ministerului de interne – Settlement Scheme, cereri de rezidență ale cetățenilor UE, unde cele mai recente date publicate pe 16 septembrie 2021 arată că până la termenul limită 1.082.000 de cetățeni români solicitaseră dreptul de rezidență în UK prevăzut de acordul de retragere din Uniunea Europeană, locul doi după cetățenii Poloniei, 1.107.000 din totalul de 5.507.000 de cereri primite din partea cetățenilor UE.

Din totalul cererilor depuse de cetățenii români în perioada 28 august 2018 – 30 iunie 2021 949.810 au fost procesate și dintre acestea 93% au fost aprobate. Cu alte cuvinte circa 883.000 de cetățeni români au primit drept de rezidență în UK, dar acest lucru nu înseamnă că toți acești cetățeni se află la ora actuală în UK, ci așa cum precizam la început, aceste cifră era estimată în 2020 la 384.000.

Dintre aceștia circa 313 de mii au primit rezidență permanentă – cei care s-au aflat în UK timp de cel puțin cinci la momentul depunerii cererii și 570 de mii rezidență temporară – cei care s-au aflat în UK timp de mai puțin de cinci ani la momentul depunerii cererii, cu drept de a solicita rezidență permanentă atunci când împlinesc cinci ani.

Cum se explică atunci discrepanța enormă între numărul estimat al cetățenilor români aflați în UK (ONS) – 384 de mii și cel al cetățenilor români cu drept de rezidență (Ministerul de interne) – circa 883 de mii?

În timp ce prima cifră reprezintă o estimare a numărului mediu de cetățeni români aflați în UK pe întreg anul 2020, a doua reprezintă numărul de cereri de rezidență aprobate cetățenilor români pe un interval de trei ani.

Este foarte clar că o bună parte a celor 883 de mii de români nu se mai află în UK, din diferite motive: unii au plecat temporar din cauza pandemiei, alții au plecat definitiv din cauza Brexit și a deteriorării pieței muncii, iar alții au rămas singuri în UK, membrii familiilor lor cu drept de rezidență plecând în România sau în alte țări.

Foarte probabil numărul real al cetățenilor români din UK se află undeva între 384 de mii (estimarea ONS) și 883 de mii (numărul cetățenilor români cu drept de rezidență, potrivit statisticilor Settlement Scheme).

ONS, Settlement Scheme

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Un simplu angajat cu un calculator si un exel, poate arata numarul real.

    In MB nu se poate intra/iesi, fara a trece pe la un oficiu vamal (nu evoc intrarile si iesirile pe/cu mici ambarcatii) Asadar, in absolut orice moment, un simplu tabel exel intrari/iesiri vs autorizatii de sedere (permanente/temporare) arata exact, numarul celor prezenti pe teritoriul MB.
    Acelasi lucru este valabil in cazul Romaniei si Bulgariei, deoarece au acelasi model de verificare a tuturor actelor, la intrarea/iesirea in tara.
    Nu exista asemenea procedee, in restul UE, datorita spatiului Schengen.

    • Cele mai mari tâmpenii încep de obicei cu cineva care spune că se poate face ceva cu „un simplu …”. Da, oamenii intră prin puncte vamale și intră în volume atât de mari că Excelul tău nu se poate actualiza suficient de repede și nu se poate întreține. În afară de mici ambarcațiuni mai trebuie să ții seama de intrările din Republica Irlanda unde poți trece pe șosea ca prin brânză că nu există infrastructură vamală, de pașaportul pe care alege să-l fluture orice om care dispune de mai multe pașapoarte, de cei care până de curând au intrat ori cu pașaportul, ori cu buletinul, în funcție de le-a căzut mai bine la mână. Deci ai oameni cu cetățenie dublă care probabil că arată la intrare pașaportul britanic ca să nu-i doară capul dar când ies din România îl arată pe cel românesc ca să nu-i doară capul. Ai cetățeni cu dublă cetățenie română și moldovenească care pot folosi oricare pașaport din momentul în care au settled status și mai ai ieșirile care nu sunt controlate de poliția de frontieră ci doar de personalul liniilor aeriene, unde mai intervine un strat de inexactități și greșeli, că dacă te afli în UK într-o situație ambiguă și zbori în România, personalul de îmbarcare nu se uită decât la documentele tale românești iar control de frontieră nu există (există doar security unde nu se verifică acte). Noroc că există baze de date integrate dar și cu ele urmărirea e dificilă. Ah, și uitam și de cei care își schimbă statutul de cetățenie fără să iasă sau să între în Marea Britanie pentru că sunt deja aici dar își fac actele de cetățenie după care văd ei ce fac cu cetățenia română.

    • @Tudor

      Ptr Dv sunt tampenii, pentru traficul de persoane si rezultatul scanarii automate a documentelor, nu. Scanarea automata, duce la usurarea cautarii post-eveniment.
      Este extrem de usor, gasirea si compararea datelor.
      O simpla comparare a numelui, indiferent de actul prezentat la control, aduce lamuriri. Inainte de introducerea Tracfin in parte bancara, era complicat. Din momentul introducerii (generalizarii) Tracfin (anii 2000) totul a devenit facil. La punctele de frontiera, scanarea automata a dus la facilitarea extrema a oricarui procedeu de cautare. Am scris exel, insa exista numeroase logiciels (nu cunosc in limba romana) pentru a cauta/studia/crea/structura/etc, bazele de date.

      Pentru a ajunga la un avion si a imbarca, treci intai prin controlul de politie (intrarea/iesirea din teritoriu) Oriunde in UE si MB 🙂

    • Tudor, aproape ca ai scris sql-ul cu clauza where, cat de cat…
      Se poate face cate ceva, scade imprecizia, sa spui intre 350 si 850 …e cam grosolan.

    • Dacă ați citit articolul cele două cifre reprezintă lucruri diferite, care nu se suprapun. Dacă intrați pe link-ul ONS puteți vedea metodologia de estimare .

    • Eu am citit articolul. Concluzia din ultimul paragraf e destul de limpede. Eu spuneam ca bazele de date integrate si niste interogari inteligente cred ca pot spune cati romani sunt la un moment dat pe teritoriu UK. E clar ca nu e treaba simpla dar UK cred ca sta foarte bine in ceea ce priveste baze de date integrate, interconectate.

    • Asta e teorie, pot să vă asigur, ca trăitor în această țară, că în practică lucrurile stau cu totul altfel. Vreți să vă spun despre oameni dați în urmărire de poliție care trec frontierele într-un sens și în celălalt fără a fi depistați? Sau despre oameni care vina aici pentru prima oară după 1 ianuaeie 2021 și muncesc ilegal?

    • @2el eu nu contest că se poate face urmărirea persoanelor cu baze de date și sisteme integrate. Ce am contestat eu e clasa soluției. Soluția pe excel este în afara oricărei discuții iar complexitatea unei soluții bune schimbă complet merele în pere. Un software desktop de câteva zeci de dolari și o soluție software specializată de sute de mii dacă nu milioane de lire nu încap în aceeași propoziție pentru niciun om care are vreo legătură cu meseria asta. Cât despre exactitate, aș fi de acord, dacă n-ar fi poarta de intrare dinspre Irlanda, unde conform tratatelor care au pacificat Irlanda de Nord este interzis pentru guvernul britanic să organizeze puncte de frontieră. Deci între Republica Irlanda și Irlanda de nord (care e UK) nu există puncte vamale. Există, pentru marfă, verificări în interiorul țării și mai există verificări pentru mărfurile care trec între Irlanda de Nord și restul regatului, dar pentru accesul cu mașina între cele două zone nu există control corespunzător. Adică bineînțeles că poliția poate face filtre și mai poate opri pe câte unul, dar în principiu, dacă închiriezi o mașină în republică, intri cu ea în Irlanda de nord fără controale, după care ești în zona gri. Te aduce cineva cu o mașină cu numere de Irlanda, și te lasă unde în UK. Nu ți-a verificat nimeni pașaportul. Iar în interior, verificările sunt loterie. Deocamdată există niște controale făcute de poliția irlandeză în legătură cu măsurile anti covid, dar în mod normal pe acolo se circulă liber și sunt vreo 260 de șosele care trec granița.

    • @Petru Clej, da se înțelege foarte bine. Jumătate din românii din UK au șanse să fie Moldoveni sau să se fi întors acasă după ce și-au luat settled status. Până la urmă dacă n-ai un job bun, e mai greu să te întreții aici decât în Ro. Comentariul meu se referea doar la impresiile despre cât de ușor e să știi exact cum stai cu populația doar din intrări și ieșiri, când fenomenul e mai complex. Poți să știi, dar tocmai de-aia face ONS statistici și studii. În plus e multă lume car unu înțelege că în UK majoritatea sistemelor sunt făcute special poroase ca să lase lucrurile să se miște. Nu există nici rigiditate franceză nici rigoare germană. E multă descentralizare și integrare ad hoc și nu doar în materie de emigrație. Inclusiv în zona de business sunt multe lucruri care merg pe aproximare și pe încredere. Statul e interesat să aibă de unde lua caimac, deci nu-l preocupă precizia de dragul preciziei. Sunt mulțumiți să-i lase și pe cei zăpăciți și inexacți să facă un ban, numai să fie activitate economică. Niciodată în România sau în Franța n-ai să vezi atâtea rectificări contabile făcute fără să-ți bată nimeni obrazul și fără să fie tratate ca o vină, sau atâtea impozite plătite pe bază de aproximări rezonabile.

    • Astea sunt speculații care nu sunt bazate pe fapte.

    • @Tudor

      Merci de raspuns. Articolul, trateaza despre immigratia legala in RU. Bineinteles sa se poate ajunge pe teritoriul RU din Irlanda. Insa rezidentii despre care trateaza articolul, sunt rezidenti permanenti, sau temporari. nu au nevoie niciunii dintre ei, sa intre ilegal pe teritoriul Regatului Unit.
      De aceea nu este foarte dificil, de a afla cu o mica marja de eroare, numarul total, aflat intr’un moment, pe teritoriu. Lafel si in Bulgaria, Romania. In toate tarile unde intrarea/iesirea este automat verificata.
      O seara buna va doresc

  2. @Tudor: am raspuns pe larg, insa nu apare comentariul meu. Sper sa apara, deoarece 2 lungi comentarii facute ieri, nu au fost publicate.
    In asteptarea publicarii, sunt curios ce anume va face sa rapundeti vindicativ (cele mai mari tampenii) Va este atat de greu sa ramaneti politicos, intr’o simpla conversatie?

    • Răspunsul e simplu: 15 ani de implementări în timp ce oamenilor le place să spună „nimic mai simplu” sau „la o simplă apăsare de buton”. Nu există simple apăsări de buton. Nu există soluții simple la probleme complexe. Există doar soluții tehnice serioase care trebuie evaluate de cei de meserie pentru ca ceilalți să opereze cu informații pertinente de la profesioniști. La asta se adaugă obișnuința oamenilor de a presupune lucruri despre situații pe care nu le cunosc și a lansa soluții „simple” la probleme care nu au fost nici corect definite, nici corect măsurate. Iar chestia cu un excel simplu e exact din categoria: „Voi ăștia de la IT, puneți voi un buton simplu care scoate un raport și gata, nu?”. Moment în care ție-ți coboară sângele pe ochi pentru că știi că butonul ăla simplu are nevoie de o modificare majoră de soluție, de 6 oameni și de două săptămâni de muncă.

  3. Estimarea mea e ca o sa fie undeva la 200-250k cetateni romani locuind in UK in 2025. In tara asta daca nu iti e confortabil financiar pleci rapid datorita climei, iar in ceea ce priveste infractionalitatea, suntem gainari. Sunt natii mult mai periculoase care isi fac numarul aici in UK si finanteaza nu palate ci armament, state esuate , etc.