Noi reuniuni ale ONU, legate de războiului declanşat de Rusia în Ucraina, scopul fiind adoptarea unei rezoluții

ONU va avea săptămâna viitoare mai multe reuniuni consacrate războiului declanşat de Rusia în Ucraina, fără să existe vreo garanţie în acest moment că ele vor duce la adoptarea unei rezoluţii, potrivit unor diplomaţi, relatează Agepres, conform AFP.

Luni, Consiliul de Securitate va discuta despre Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Preşedinte în 2022 al OSCE, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, ar urma să ia cuvântul la reuniune, a precizat una dintre surse.

Reuniunea este anuală, dar va lua o întorsătură specială odată cu războiul din Ucraina, urmând ca cel mai probabil să fie lansate noi apeluri la pace.

De două săptămâni, un proiect de rezoluţie franco-mexican despre ajutorul umanitar este discutat între unii membri ai Consiliului de Securitate. Nu a fost avansată nicio dată pentru vot, care iniţial era sperat pentru începutul lunii martie.

Vineri, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat pentru AFP că nu a văzut încă textul finalizat.

Conform unei versiuni a textului, obţinută de AFP, Consiliul va deplânge „consecinţele umanitare dezastruoase ale ostilităţilor împotriva Ucrainei”, cerând „o încetare imediată a ostilităţilor” şi „orice atacuri împotriva civililor”. Rezoluţia ar cere de asemenea protejarea „civililor, printre care personalul umanitar şi persoanele vulnerabile, inclusiv copiii”.

Rezoluţia riscă un veto din partea Rusiei, care respinge orice text politic, potrivit unor diplomaţi, unii sugerând ca acesta să fie supus direct Adunării Generale a ONU (193 de membri). În cadrul Adunării Generale nu există veto, rezoluţiile neavând caracter obligatoriu ca cele ale Consiliului de Securitate.

La 2 martie, Adunarea Generală a aprobat cu o majoritate covârşitoare de voturi o rezoluţie care condamnă „agresiunea” rusă şi care „cere” Moscovei „să o oprească imediat”. 141 de ţări au votat pentru, cinci împotrivă, iar 35 s-au abţinut.

Consiliul de Securitate s-ar putea reuni şi pentru a discuta despre încălcările drepturile omului, potrivit unor diplomaţi.

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), britanicul Karim Khan, care ar participa la o astfel de reuniune, a cerut vineri părţilor în război din Ucraina să nu folosească arme grele în zonele locuite.

CPI, care are sediul la Haga, a fost creată în 2002 pentru a judeca persoane inculpate în special pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid.

Ucraina nu a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, dar a recunoscut oficial în 2014 competenţa Curţii pentru crimele comise pe teritoriul său.

Moscova şi-a retras în 2015 semnătura de pe Statutul de la Roma. Ruşii nu pot fi astfel inculpaţi decât dacă sunt arestaţi pe teritoriul unui stat care respectă jurisdicţia CPI.