Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Curtea de Apel București (CAB) a anulat condamnarea de 11 ani de închisoare primită la Tribunalul Capitalei de către fostul manager al spitalului Malaxa, Florin Secureanu, pentru că ar fi fost condamnat de un judecător lipsit de impațialitate, se arată în motivarea instanței publicată în format anonimizat pe portalul rejust.ro.
Pe 11 noiembrie 2024, Tribunalul București l-a găsit vinovat pe Secureanu pentru că a primit mită aproape 1,3 milioane de lei, adică peste 250.000 de euro, constând în contravaloarea unor excursii în Europa, SUA, Canada, Asia, Australia și Noua Zeelandă. Secureanu s-ar fi plimbat prin toată lumea cu iubita lui, Eugenia Chiriac, pe banii primiți mită de la o firmă care avea contracte cu spitalul Malaxa.
Pe 4 august 2025, CAB a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea dosarului, sub riscul prescrierii faptelor.
Timeline cu termenele relevante din dosar
mai 2017: DNA l-a trimis în judecată pe fostul director al spitalului Malaxa din Capitală, Florin Adrian Secureanu, pentru delapidare de aproape 2 milioane de lei și luare de mită de aproape 1,3 milioane de lei, potrivit unui comunicat al DNA.
Alături de Secureanu, DNA a trimis în judecată și alți 10 inculpați printre care oamenii de afaceri Cristian Ioniță, Mihai Mesner și o persoană acuzată de complicitate la spălare de bani, Gabriel Deaconu.
ianuarie 2018: judecătorul Petre Valentin Bădița a disjuns dosarul față de inculpații Florin Adrian Secureanu, Cristian Ioniță, Mihai Mesner și Gabriel Deaconu, potrivit motivării CAB.
februarie 2018: judecătorul Bădița i-a condamnat pe ceilalți 7 inculpați acuzați de complicitate, care au recunoscut faptele și au cerut să fie judecați în procedură simplificată.
martie 2018: judecătorul Bădița s-a abținut în a mai judeca dosarul disjuns cu Secureanu după ce i-a condamnat pe cei 7 presupuși complici. Dosarul a fost repartizat judecătorului Vlad Andriescu.
iulie 2018: inculpatul Gabriel Deaconu, rămas cu Secureanu în dosar, a recunoscut faptele și a cerut să fie judecat în procedură accelerată.
septembrie 2018: judecătorul Andriescu a disjuns dosarul față de Gabriel Deaconu. În dosarul principal au rămas doar Florin Secureanu și oamenii de afaceri Mihai Mesner și Cristian Ioniță.
decembrie 2018: judecătorul Vlad Andriescu l-a condamnat pe Gabriel Deaconu pentru complicitate la spălare de bani la 3 ani de detenție cu suspendare și l-a obligat să restituie spitalului Malaxa o sumă presupus delapidată de peste 6 milioane de lei.
februarie 2023: Florin Secureanu l-a recuzat pe judecătorul Vlad Andriescu, invocând că în sentinţa de condamnare a lui Gabriel Deaconu ”a reţinut şi vinovăţia sa”. Un alt complet al Tribunalului București a respins cererea de recuzare formulată de Secureanu.
martie 2023: Un alt inculpat, Cristian Ioniță, a formulat cerere de recuzare împotriva judecătorului Vlad Andriescu, arătând că ”inculpatul Deaconu Gabriel a fost condamnat de acelaşi judecător pentru fapte care se află în concurs caracterizat cu cele pentru care a fost sesizată instanţa de judecată în prezenta cauză”.
”A invocat faptul că preşedintele completului s-a antepronunţat în condiţiile în care învinuirea pe care judecătorul a analizat-o sub aspectul existenţei faptei, a identităţii persoanei care a săvârşit-o şi a răspunderii penale se referă la inculpatul Ioniță Cristian.
Totodată, a mai arătat că toate cererile de probe i-au fost respinse, aspect ce îi conturează temerea că judecătorul recuzat are deja o opinie formată cu privire la acuzaţiile aduse prin rechizitoriu”, potrivit motivării Curții de Apel București.
Judecătorul Vlad Andriescu a respins cererea de recuzare, chiar dacă îl viza chiar pe el, ”deşi atât reprezentantul Ministerului Public, cât şi părţile au solicitat să fie amânată cauza pentru a fi soluţionată cererea de un alt complet de judecată al Tribunalului Bucureşti”.
Judecătorul a respins cererea drept inadmisibilă pentru că a mai fost una similară respinsă, ”apreciind că sunt incidente dispoziţiile art. 67 alin. 5 Cod procedură penală”.
”Potrivit acestui text de lege: Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate cu aceleași temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fata căruia s-a formulat cererea de recuzare”, se arată în motivarea CAB.
Cum vede lucrurile Curtea de Apel București
CAB are acum un cu totul alt punct de vedere. ”Curtea constată că cele două cereri de recuzare au fost formulate de inculpaţi diferiţi (Secureanu și Ioniță – n.r.) şi sunt prezentate și motive particulare în a doua cerere, cea formulată de inculpatul Ioniță Cristian.
Astfel, observă Curtea că inculpatul Deaconu Gabriel, condamnat prin sentinţa penală nr. (…)/2018, pronunțată în dosarul nr. (…)/3/2018 (disjuns din prezenta cauză), a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de spălare de bani (…), reţinându-se că a înlesnit activitatea inculpatului Ioniță Cristian.
În aceste condiţii, Curtea apreciază că cererea de recuzare formulată de inculpatul Ioniță Cristian ar fi trebuit soluţionată de un alt complet de judecată, conform dispoziţiilor legale.
Faptul că anterior a fost respinsă cererea de recuzare formulată de un alt inculpat, Secureanu Florin Adrian, care are o altă situaţie juridică, nu poate conduce la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recuzare formulată de inculpatul Ioniță Cristian.
Reţine Curtea că potrivit (…), abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată”, se arată în motivarea CAB.
Curtea de Apel anulează sentința de condamnare
”Instanţa de control judiciar reţine că judecătorul fondului nu s-a abținut, deși a judecat și a condamnat un alt inculpat, Deaconu Gabriel, care a fost trimis în judecată prin acelaşi rechizitoriu, făcând referiri în hotărârea pronunțată inclusiv la situația apelanților inculpați (…)
De altfel, anterior repartizării cauzei acestui judecător, judecătorul iniţial învestit cu rechizitoriul (Petre Valentin Bădița – n.r.) emis de către Direcția Naţională Anticorupție în dosarul de urmărire penală nr. (….)/P/2016, care a pronunţat sentinţa penală nr. (…)/27.02.2018 în dosarul nr. (…)3/2017 al Tribunalului Bucureşti, prin care a condamnat pe o parte dintre inculpaţi, care au recunoscut faptele, domnul judecător Bădița Petre Valentin a formulat declaraţie de abţinere, invocând prevederile art. 64 alin. 1 lit. f Cod procedură penală şi Decizia nr. (…)/2012 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii (…)
Curtea apreciază că este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. 1 litera f Cod procedură penală”, se arată în motivare.
Potrivit articolului 64 alineatul 1 litera f din Codul de procedură penală, ”Judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată”.
Prin urmare, CAB a anulat condamnarea lui Secureanu dată de judecătorul Vlad Andriescu și a dispus rejudecarea procesului cu roscul intervenirii prescripției.
Cine e judecătorul Vlad Andriescu
În martie 2024, magistratul Vlad Andriescu de la Tribunalul București a fost sancționat disciplinar cu avertisment de CSM pentru întârzieri în motivarea hotărârilor.
Cine sunt judecătoarele de la CAB care au anulat condamnarea lui Secureanu
Jurnalistul Virgil Burlă de la presshub.ro a arătat că decizia a fost luată de judecătoarele CAB, Elena Raluca Isepciuc și Virginia Opăriuc.
Elena Isepciuc a venit de la Tribunalul Iași, pe filiera Sabinei Adomniței, vicepreședintă a Curții de Apel București și soția fostului ministru Cristian Adomniței, condamnat pe fond cu executare și achitat definitiv de Curtea de Apel Galați în dosarul „Albumul”.
A doua judecătoare, Virginia Opăriuc, a făcut parte din completul de judecată care a decis menținerea în arest a afaceristului Bogdan Peschir, acuzat de coruperea alegătorilor în favoarea lui Călin Georgescu.
Judecatorul vorbit este cel de la TMB, nu cele de la Curte. A dat-o nula din start, stiind ce se va intampla. Alea de la CAB, incalcarea legii de procedura fiind evidenta, nu au avut de ales. Tipic.
Pentru justitia „speciala” corupta PSD+PNL, orice condamnare a unui mafiot este „lipsita de imparțialitate”.
Bolojane, magistratilor astia vrei sa le dai pensii speciale nesimtite de 70% din venitul net pe ultima luna, care va fi umflat din pix?
Justitiția SRI la comandă politică iar și a făcut datoria, dați le pensii speciale ca merită din plin, justiția a ajuns în România sa fie un adevărat CANCER pentru societatea românească și asta doar din cauza acestui SRI care deține „cheia” justiției românești și politicul se folosește de această cheie pentru folosul propriu, România eșuată și ruinată de JUSTIȚIA SRI
La prima vedere soluția Curții de Apel București București ,pe o chestiune ridicată din oficiu este corectă.Judecătorul care se antepronunță pe fond prin condamnare pentru complicele Gabriel Diaconu, motivând că acesta a înlesnit activiatea infracțională a autorului inculpat Ioniță Cristian și apoi disjunge cauza privindu-l pe acesta din urmă și pe coinculpații Secureanu și Mesner are obligația legală să se abțină de la judecarea cauzei disjunse pentru că s-a antepronunțat anterior ,-prin hotărârea judecătorească dată și motivată în ce-l privește pe inculpatul Deaconu Gabriel ca și complice în cauza din care s-a dispus disjungerea- și în privința vinovăției lui Ioniță Cristian ca și autor în cauza disjunsă.Judecătorul Andriescu nu putea să-și repartizeze sieși ,cererea de recuzare a inculpatului Ioniță Cristian care-l viza chiar pe el ca judecător, ci trebuia să o îndrume la alt complet.Instanța de control judiciar are dreptate, nu există ipoteza legală invocată de judecătorul Andriescu, căci cererile de recuzare formulate separat de inculpații Secureanu și Ioniță ,deși au același temei de drept se întemeiează însă pe temeiuri și stări de fapt diferite.Mă întreb oare de ce nu s-a abținut dl.judecător Andriecu în cauza disjunsă?
Da eu ca prostu as zice asa. Daca au niste reguli de ce ies dupa culoarele lor? Daca n avrea voie sa judece tot el, si asa este regula, de ce nu au un buton acolo la repartizarea dosarelor care sa ii excluda pe cei care n au voie. N a stiut sau a gresit intenționat? Si in ambele cazuri este grav pentru ca unul care a furat pe fata, scapa nepedepsit. Di nici un special nu este vinovat de gresesla. Si se mai mira ca i injuram.
*Andriescu
Pe mine nu mă interesează decât că 4 judecători au pus umărul la o achitate aproape 100% sigură.
Bla Bla , s-a prescris , fapta nu există. Vrem pensii speciale
Corect este să spunem că un singur judecător -cel de la Tribunalul București-a avut un aport în sensul celor expuse.Nu știm ce soluție se va da în cauza ce se va rejudeca.
Pentru inc.Secureanu răspunderea penală se prescrie cam pe 4-5 noiembrie 2026.Toate soluțiile sunt posibile în rejudecare condamnare,achitare sau încetarea procesului penal pe prescripție,asta din urmă dacă nu se accelerează judecata pentru pronunțarea unei hotărâri de definitive până în 4 noiembrie 2026.
DAca-l achitau in prima instanta judecatorul era impartial. Asa, cu 11 condamnare, ce s-a gandit CAB-ul….. judecatorul a fost partinitor!
Cat spuneau ca este o pensie mica? 11.000? Le-as mai taia vreo 3 zerouri sa vada „impartialitatea”! Toti in dosar si-au recunoscut vinovatia, numai Secureanu a gasit „impartialitatea”. Si aia masonica!!!!
Super !
Io’s de acord cu sentinta.
Ba chiar ma gandeam sa i se ceara scuze, sa fie repus in functie si sa i se ofere vreo cateva zeci de salarii despgubire.
Prea a patimit pe nedrept acest spagar !
E niste scarbe domne’ judecatori astia…
Din păcate în sistemul informatic judiciar nu e posibilă blocarea unor completuri de judecată pentru astfel de situații în vederea repartiției aleatorii.Pentru că un computer nu poate ști dacă tu ca judecător te-ai antepronunțat prin modul în care ai motivat hotărârea asupra vinovăției unei persoane atunci când ai condamnat o altă persoană în cauza din care ai dispus disjungerea.Asta nu o poți ști decât tu ca judecător și în astfel de situații ai obligația legală de abținere,iar dacă nu o faci poți fi recuzat.Magistratul cu pricina invocă un text legal cu aparență de legalitate,care îl exonerează de răspundere la prima vedere și anume că a mai existat o cerere de recuzare respinsă cu același obiect,bazată pe același temei de drept și de fapt.Numai că aici el interpretează greșit textul de lege cu pricina ,ce se constituie într-o excepție de la principiul că cererea de recuzare se soluționează de alt complet de judecată.Deși cererea de recuzare a inculpatului Ioniță avea același obiect cu cea a inculpatului Secureanu și același temei juridic,imparțialitatea prin antepronunțare anterioară,temeiul/temeiurile faptice erau evident diferite și aici a greșit judecătorul.El nu putea să-și repartizeze sieși cererea de recuzare și să o respingă,căci în cazul lui Secureanu nu s-a antepronunțat prin motivarea hotărârii de condamnare a inculpatului Diaconu ,pe când în cazul lui Ioniță s-a antepronunțat ,în contextul concursului formal de infracțiuni(când îl condamni pe complicele Diaconu motivând și probând că a înlesnit și sprijinit infracțiunea comisă de autorul Ionită te antepronunți implicit asupra vinovăției acestuia din urmă).Poate fi greșeală profesională,malpraxis există oriunde, dar sigur dacă e o neglijență gravă sau rea credință poți intra și pe tărâmul răspunderii disciplinare dacă mai ești în termenul de exercitare a acțiunii disciplinare.Linia de demarcație e atât de fină între cele două situații.Dar la evaluarea periodică legală,la acordarea calificativului pentru judecătorul cu pricina nu poți să nu ții seama de situația cu pricina.
Te inseli. Intreaba orice it ist. Daca numele judecatorului se regaseste intr un context cu numele inculpatului, in orice baza de date, poate fi semnaluzat. Pui doar o conditie. Nu sunt it st dar am implementat o gramada de programe. Exista pârghii, asta inseamna digitalizare.
Vorbim discutii. Judecatorii sint primii care trebuie inlocuiti cu AI.
La Drept ar trebui sa se invete flow-chart, gandire logica si exprimare structurata. Asa, am impresia ca de fapt se invata cum sa gasesti portite de scapare pentru orice, fara sa se inteleaga ceva daca nu esti din ”aleasa, speciala” tagma. Sau AI.
Cum spuneai. Ei doar memoreaza si combina.
Bidon turtit ăsta tipa si intimida angajații spitalului. Ăsta folosea, prin intimidarea angajaților, banii din casieria spitalului!!!
Ce zic acum acei oameni care l-au denunțat?
Cum sa îți mai pese când vezi astfel de ipochimene scăpate de pedepse de alte javre pt care 11000 este puțin?
Deci daca constati o frauda si vreo 2 milioane lipsa si ca un secureanu i-a furat esti lipsit de impartialitate. „Banii e acolo, da nu’i vezi tu”.
Uite de aia are toata lumea boala pe 99% din sistem si pe pretinsa lor justitie de doi lei!
Dar hai sa o desfiintam de tot, ca si asa e degeaba, doar sa scape toti bor*asii.
Nu ai cum să desfiintezi sistemul de justiție dar îl poți reforma și reorganiza, primul lucru scoaterea SRI din sistemul ilegal și neoficial de coordonare a …magistraților….și a…deciziilor, pentru asta trebuie o noua lege de funcționare a SRI, lege care NU se vrea aprobată de ȘPARLAMENT pentru că…pesedee…peneleee…udmereu
Curtea de Apel trebuia chiar să îl declare încasator legitim al casieriei spitalului ! Statul trebuie doar să plătească..pentru gușa pelicanului !