Moartea unui ministru transmite elitei ruse că nu mai este de neatins (The Washington Post)

Sinuciderea aparentă a unui oficial rus de rang înalt a trimis un semnal alarmant elitei politice a țării cu privire la schimbările profunde din timpul războiului ale sistemului politic sub pretextul unei campanii viguroase anticorupție, scrie The Washington Post.

În primul caz de acest gen din ultimele decenii, Roman Starovoit, guvernator al regiunii Kursk timp de cinci ani, a fost găsit mort luna aceasta într-o suburbie a Moscovei. Presa rusă a relatat că acesta era anchetat pentru corupție în legătură cu construirea de fortificații de-a lungul graniței cu Ucraina, ceea ce a stârnit numeroase speculații legate de faptul că acesta ar fi putut considera moartea o soartă mai bună decât arestarea.

Decesul său sugerează că ceva fundamental s-a schimbat în interiorul mecanismului Kremlinului. Cu doar câțiva ani în urmă, funcționarii de la nivel de guvernator, prinși în vizorul unor cazuri majore de corupție, puteau părăsi țara relativ nevătămați. Dar ieșirile tradiționale de care dispuneau cândva funcționarii compromiși – demisia, redistribuirea sau emigrarea discretă – dispar rapid, pe măsură ce crește lista infracțiunilor pe care regimul le interpretează ca amenințând securitatea statului.

„S-a manifestat o nouă trăsătură a regimului rus, care a prins contur în trei ani și jumătate de război”, a declarat Tatiana Stanovaia, șefa think tank-ului R.Politik. „Este un fel de zonă neagră a responsabilității politice: Orice activitate sau inactivitate care, în opinia autorităților, crește vulnerabilitatea statului la acțiunile ostile ale inamicului, trebuie să fie pedepsită fără milă și fără compromisuri.”

În ultimul an, serviciile speciale au lansat anchete asupra a cinci foști șefi de regiuni rusești, un număr nemaiîntâlnit în Rusia zilelor noastre, unde funcționarii de rang înalt se bucurau, de obicei, de pedepse blânde în cazul în care intrau în vizor. Zeci de funcționari de nivel inferior au fost, de asemenea, implicați într-o campanie mai amplă de reprimare a corupției.

Corupția a prosperat mult timp în Rusia sub un văl de loialitate. Președintele Vladimir Putin s-a abținut mult timp să se implice în campanii anticorupție, menținând un rol pasiv în anchetele publice și delegându-le instanțelor și forțelor de ordine.

Înainte de războiul din Ucraina, puțini funcționari de nivel federal sau miniștri au fost trimiși după gratii pentru acuzații de corupție. În cele mai notabile două cazuri, fostul ministru al apărării Anatoly Serdiukov aproape a scăpat de închisoare în 2013, iar în 2016, fostul ministru al economiei Alexei Uliukayev a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru că a luat mită de la un director de top al unei companii petroliere de stat. Uliukayev a susținut că a fost victima unei înscenări, dar a ispășit pedeapsa și a fost eliberat în 2022.

Odată cu invazia la scară largă a Ucrainei, mizele au devenit mult mai mari, iar arestările oficialilor au devenit mai frecvente – deși rareori la nivel ministerial. Acest lucru s-a schimbat în 2024, când, în urma eșecurilor de pe câmpul de luptă, forțele de securitate au urmărit cercul restrâns al fostului ministru al apărării, Serghei Șoigu, în special pe cei care supravegheau contractele militare și logistica, sectoare de bază pentru corupție și proastă gestionare.

Șoigu a fost înlocuit cu un tehnocrat, Andrei Belousov, și a fost mutat la un rol în mare parte ceremonial de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei. Timur Ivanov, adjunctul de lungă durată al lui Șoigu, care supraveghea construcțiile și logistica, a fost condamnat în iulie la 13 ani de închisoare într-o colonie penală pentru deturnarea a aproape 50 de milioane de dolari.

Lt. gen. Iuri Kuznețov, șeful Direcției de personal a Statului Major General, a fost arestat în mai 2024, după ce anchetatorii au descoperit peste 1,2 milioane de dolari în numerar și aur în locuința sa. Generalul-locotenent Vadim Șamarin, care a condus divizia de comunicații a armatei, a fost arestat în aceeași lună sub acuzația de luare de mită la scară largă, fiind al patrulea oficial militar de rang înalt care a fost reținut în doar câteva săptămâni.

Cu toate acestea, moartea lui Starovoit în special este un „punct de cotitură pentru elita conducătoare, chiar dacă rămâne un caz izolat”, a declarat expertul rus Alexander Baunov.

Cu doar câteva ore înainte ca moartea sa să devină publică, Putin semnase un decret prin care îl demitea pe Starovoit din funcția de ministru al transporturilor, funcție pe care o deținea din primăvara anului 2024, după plecarea sa din Kursk.

Deși a plecat chiar înainte de incursiunea ucraineană, Starovoit a fost guvernator al Kurskului în timpul războiului împotriva Ucrainei. Împreună cu omologii săi din regiunile învecinate Briansk și Belgorod, el a fost însărcinat cu construirea de fortificații menite să descurajeze forțele ucrainene să intre în Rusia: tranșee, poziții de tragere și așa-numitele „dinți de dragon”, obstacole în formă de piramidă din beton armat menite să oprească sau cel puțin să împiedice tancurile și vehiculele inamice.

Încălcarea surprinzătoare a acestor sisteme de apărare de către Ucraina anul trecut și ocuparea ulterioară timp de șapte luni a unor părți din Kursk au declanșat investigații, inclusiv acuzații că aproape 13 milioane de dolari destinați proiectului au fost deturnați. Presa locală a raportat că dinții de dragon erau de o calitate îndoielnică și erodați din cauza ploii și a zăpezii.

Fostul adjunct și succesor al lui Starovoit, Alexei Smirnov, nu a rezistat nici un an în funcție – a demisionat în decembrie și a fost arestat în cadrul acestei anchete în aprilie.

Potrivit cotidianului rus de afaceri Kommersant, angajați de rang înalt ai unei companii care a construit fortificațiile, care este, de asemenea, investigată, au depus mărturie că au plătit comisioane de până la 15% fostului guvernator și adjunctului său. Smirnov, a relatat ziarul, a depus, de asemenea, mărturie împotriva lui Starovoit.

Circumstanțele exacte ale morții lui Starovoit rămân neclare. Într-o întorsătură întunecată, s-a raportat că trupul său a fost descoperit în Tesla sa, cu un pistol Glock lângă el – o armă care i-a fost acordată în 2023 pentru „servicii remarcabile în asigurarea siguranței cetățenilor”.

Comitetul de Investigații, principalul organ de anchetă al țării, a declarat că sinuciderea a fost principala sa linie de anchetă, dar unii bloggeri militari și comentatori pro-Kremlin au pus la îndoială teoria.

„Mi se pare că cei care l-au eliminat – cei împotriva cărora ar fi putut depune mărturie după arestarea sa – încearcă să ascundă adevărata crimă în spatele versiunii sinuciderii”, a declarat analistul politic pro-Kremlin Serghei Markov.

Cazul lui Starovoit a atras, de asemenea, comparații cu soarta asociaților liderului sovietic Iosif Stalin – comisarul pentru industria grea Sergo Ordzhonikidze și comisarul pentru industria aviatică Mihail Kaganovici – care s-au sinucis în timpul sau imediat după Marea Epurare de la sfârșitul anilor 1930 pentru a evita arestarea și pentru a-și proteja familiile de persecuție.

În 2023, Putin a respins o întrebare din partea unui reporter care întreba dacă Rusia se află acum în 1937, apogeul epurărilor lui Stalin.

„Suntem în 2023, iar Federația Rusă se află într-o stare de conflict armat cu vecinul său. Cred că ar trebui să existe o anumită atitudine față de acei oameni care provoacă anumite daune în interiorul țării”, a declarat Putin în replică.

Baunov a susținut că afirmația lui Putin reflectă o regulă informală post-Hrușciov în cadrul elitei, în care moartea era rezervată spionilor, trădători și dezertorilor. Dar acum această categorie s-a lărgit, iar moartea a ajuns în rândurile oficialilor de nivel înalt considerați odată protejați.

“Versiunea „crimei” nu va mai părea atât de incredibilă pentru oficiali. Indiferent cât de mult vor repeta anchetatorii că este vorba despre o sinucidere, aceștia vor crede mai mult în propriile lor temeri”, a declarat acesta.

Doi oficiali din regiunea vecină Belgorod, un punct de plecare pentru atacurile rusești în Ucraina, au fost de asemenea arestați în această vară pe baza unor acuzații similare. Săptămâna aceasta, viceguvernatorul regiunii Briansk a fost arestat sub suspiciunea de abuz de putere. Acum, oficiali din trei dintre regiunile de frontieră ale Rusiei cu Ucraina au fost implicați în acte de corupție privind construirea unor structuri defensive.

„Moartea lui Starovoit arată cât de mult a crescut presiunea în cadrul unui sistem din care nu există scăpare. O poziție de conducere, loialitatea demonstrată și chiar un istoric de muncă în favoarea efortului de război nu mai sunt suficiente pentru a oferi protecție”, a declarat Alexandra Prokopenko, membru al Carnegie Russia Eurasia Center, într-o analiză recentă.