G4Media.ro

Miza sindicatelor în afacerea cotizațiilor virate lunar, în mod automat de școli,…

Miza sindicatelor în afacerea cotizațiilor virate lunar, în mod automat de școli, direct din buzunarul profesorilor: 20 de milioane de euro anual

Sindicatele încasează aproximativ 20 de milioane de euro pe an de la profesorii membri în aceste organizații, în același moment în care cadrele didactice își primesc salariile pe card, potrivit fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu. Aceasta este miza afacerii cotizațiilor sindicale: încasarea fără niciun cost sau efort organizatoric din partea sindicatului a cotizației de maximum 1% din salariul brut de la fiecare profesor membru de sindicat.

Banii nu sunt strânși de sindicaliști, ci de către angajații școlii plătiți din bani publici să facă tranzacțiile salariale. Cei maximum 1% din salariul brut sunt virați direct în contul sindicatului, de pe statele de plată.

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri, într-un interviu acordat G4Media.ro, că va elimina cotizarea automată la sindicat.

Într-un articol de opinie publicat în G4Media.ro la începutul săptămânii, Daniel Funeriu a explicat cum poate anula din nou premierul Florin Cîțu cotizațiile sindicale:

  • Abrogarea (prin lege, nu OUG!) a Art. 24, alin 1 din Legea 62/2011
  • Modificarea Art. 26 din Legea 62/2011, astfel încât să existe un control extern asupra activității financiare a sindicatelor
  • Listarea patrimoniului tuturor sindicatelor din România
  • Obligația liderilor sindicali de a depune declarația de avere
  • Modificarea statelor de plată, cu eliminarea posibilității virării cotizațiilor sindicale

Precedentul 2011. Ce s-a întâmplat în urmă cu 10 ani?

În doar 3 luni, sindicatele din educație au ajuns de la aproximativ 250.000 de cotizanți la doar 23.000 de persoane care cotizaseră, din totalul de 280.000 de profesori din preuniversitar de la acea vreme.

S-a întâmplat în 2011, când ministrul de atunci al Educației, Daniel Funeriu, împreună cu miniștrii Finanțelor și Internelor, au introdus printr-un ordin comun, în școli, un sistem informatic unitar de calcul al drepturilor salariale. EDUSAL nu a mai prevăzut, însă, așa cum făceau școlile până atunci, posibilitatea reținerii direct din salariile profesorilor a cotizațiilor de sindicat, a ratelor C.A.R. (ratele la Casa de Ajutor Reciproc) sau a ratelor bancare (detalii aici)

sursa foto: Pexels.com

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Cîțu face afirmații eronate. Cotizația sindicală nu depășește 0,65% din salariul de bază. Majoritatea fondurilor merg in ajutoare pentru angajații cu probleme de sănătate sau sociale. Secretarele care introduc datele în Edusal sunt remunerate de către sindicat prin tichete sociale. Practic nu deranjează pe nimeni. Alta e problema. Ca și la dobitocului de Băsescu îi stau sindicatele in gat. Cu cat mișcarea sindicală este mai slabă cu atât își poate manifesta guvernarea acțiunile opresive asupra categoriilor sociale și profesionale. Lucrul cel mai rău este că au reușit să învrăjbească societatea pe diferite criterii. Și nu vă bucurați că guvernarea va reuși să distrugă un sindicat, când ursul joaca la vecin asteapta-te sa te calce și pe tine!

    • „,em>Majoritatea fondurilor merg in ajutoare pentru angajații cu probleme de sănătate sau sociale.” – dati-ne si noua,va rog, un link catre lista patrimoniului unui sindicat, veniturile liderilor precum si executia bugetara (modul de cheltuire a cotizatiilor stranse si a altor venituri).

      Sudiem si apoi ne facem o parere. Poate va dam dreptate. Dar trebuie sa avem o opinie informata, nu? Aveti cuvantul …

  2. Când a modificat legea dialogului în 2010 eram lider sindical, întreruperea cotizației din acea vreme nu se datorează faptului ca să modificat Edusal, sau alt program… Se datorează faptului ca sindicatele trebuiau sa se reorganizeze.. Astfel au dispărut puzderiile de sindicate locale afiliate la federații. Legea spunea ca se vor negocia contractele colective cu sindicatele care au 50%+1 sau cu federația care are 15% la nivel de ramura
    Iar retinerea se face prin adeziune, pana la urma ca orice salariat pot spune la resurse umane cum să-mi vireze salariul 30% pe card la o banca 30%pe card la alta bancă 25% cash și restul Petru diverse
    E drept ca și liderii de sindicat trebuie verificați pentru averile deținute, și patrimoniale sindicatelor verificate la fel.

    • Tare asta cu viratul salariului la 2-3 bănci.
      La „stat” a fost luptă grea să admită că unii salariați au conturi la alte bănci și nu vor la cea aleasă de conducere. Că neisprăviților de la financiar le e greu să scrie două liste în loc de una, deși de la o lună la alta se face (doar dacă e cazul) actualizarea câtorva informații.

  3. Bine, bine…dar sindicate la politisti?????

  4. e clar ca lumina zilei de zeci de ani ca sefii de sindicate au fost si sunt corupti de mafia tarii psd, pnl si restul inutililor pamantului

  5. Liderii sindicali au degrevare de normă (adică nu mai sunt profesori decât cu numele). Pentru asta au garantat prin lege cel mai mare salariu din teritoriu (echivalentul inspectorului școlar general). Nu pot fi schimbați (sunt aceiași de 30 de ani, și nu pt cât de bine își fac treaba). În județul meu nevasta liderului sindical e secretara Fsli. Sistemul îi spaguieste cu salarii moca, birou în inspectorat, funcții plătite în diverse consilii de administrație, gen casa de sănătate, cu a cărei activitate ei nu au nicio treabă. Firmele lor au contracte grase cu statul. Sindicaliștii sunt cei mai corupți profesori (singurii care și-au păstrat funcțiile indiferent de regimul politic). Să nu ne mirăm deci că au renunțat, cu lejeritate și fără a se consulta cu cei pe care teoretic ii reprezintă, la măririle salariale preconvenite cu guvernul. Pentru ei e bine.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.