Micile certuri cu strigături care au otrăvit primele două săptămâni din luna de miere a coaliției PNL – USR PLUS: Zece momente tensionate

Micile neințelegeri au debutat încă din primele zile de viață ale coaliției PNL – USR PLUS, dar ele s-au înmulțit în ultimele zile. Reprezentanții celor două partide își reglează tot mai des conturile în public, în cele mai multe cazuri fiind vorba de dispune fără miză care ar putea fi lămurite discret în interiorul coaliției. Marți, într-o singură zi, s-au consumat nu mai puțin de trei discuții publice în contradictoriu între liderii celor două partide.

1. Ultima temă de divergență: modificare legilor electorale. Senatorul PNL Daniel Fenechiu și președinta Senatului, Anca Dragu (PLUS) au avut, marți, în direct la Antena 3, un schimb de replici pe tema unei eventuale desființări a Senatului, adusă în discuție de președinta Senatului, cu referire la punerea în aplicare a referendumului din 2009.

Fenechiu a declarat că ”este inoportun și inelegant să pui în discuție o asemenea temă” și i-a transmis Ancăi Dragu că, în calitatea ei de președinte al Senatului, ar trebuie să își canalizeze atenție pe măsurile împotriva pandemiei și alte teme la zi.

Anca Dragu a replicat că discuțiile pe tema modificării legilor electorale, inclusiv o eventulă desființare a Senatului, vor continua în coaliție. ”Lucrurile vor merge în paralel, trebuie să avem un calendar. Ați văzut câte bâlbe au avut loc în 2020 la alegerile locale și parlamentare. Aceste lucruri trebuie clarificate, 2024 trebuie să ne prindă cu o legislație în domeniul electoral echitabilă”, a mai spus Dragu la Antena 3.

2. Contre între Popescu și Năsui pe tema avizelor de la Comisia Europeană. Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei și fost ministru al Economiei, îl contrazice pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care spusese cu două zile în urmă că mai are nevoie de avize de la Comisia Europeană pentru continuarea celor trei măsuri de sprijin pentru IMM-uri intrate în vigoare anul trecut.

În replică, Virgil Popescu (PNL), de la care Năsui (USR PLUS) a preluat mandatul de ministru al Economiei, a declarat, marți, pentru G4Media.ro că nu mai este nevoie de avize de la Comisia Europeană.

”Există aprobarea Comisiei Europene pentru suplimentarea schemei 2 și pentru extinderea perioadei de contractare pentru toate cele trei scheme de ajutor până la 30 iunie 2021. Nu mai trebuie nici un aviz de la Comisia Europeană, procedura ce mai trebuie urmată este un ordin comun de la ministrul Economiei și ministrul Fondurilor Europene, astfel încât să se prelungească până la 30 iunie măsurile, precum și un act adițional la contractul de administrare a celor trei scheme între Ministerul Economiei și Ministerul Fondurilor Europene”, a declarat pentru G4Media.ro Virgil Popescu. (Detalii aici)

3. Vlad Voiculescu, certat public de Rareș Bogdan. Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a scris marți, într-o postare Pe Facebook, că ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu (PLUS), trebuia să îi ceară primarului din Corabia să îl demită pe directorul Spitalului Orășenesc, după ce un bătrân a fost lăsat să agonizeze pe holurile spitalului fără a primi ajutor. Rareș Bogdan spune că nu este suficientă trimiterea unui control al DSP.

”Nu am nicio intentie de a ma certa cu cineva, cu atât mai puțin cu Vlad, am încercat sa fiu cât se poate de civilizat, prietenos și constructiv. Doresc doar sa nu eșuăm. Sa răspundem la Așteptările imense ale oamenilor mințiți și dezamăgiți in ultimii 75 de ani, adică de 3 generații. Ce puteai să faci în plus, Vlad? Am sa îți spun cu decenta și prietenie. Nu să trimiți potera, firește! (….nefericit răspuns!) Ci să ieși public și să-i ceri primarului din Corabia să-l demită urgent pe șeful Spitalului Orășenesc.”, a scrie Rareș Bogdan pe Facebook. (Detalii aici)

Reacția lui Rareș Bogdan, unul dintre apropiații primarului Clujului, Emil Boc, vine după ce fostul premier a fost criticat de Vlad Voiculescu pe tema centrelor de vaccinare.

4. Boc contra Voiculescu. Emil Boc l-a acuzat pe ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, că nu a pus la dispoziția primarilor fondurile necesare amenajării centrelor pentru vaccinarea anti-covid. Din postura de președinte al Asociației Municipiilor din România, Emil Boc nu s-a limitat să poarte o discuție cu ministrul Voiculescu pe cale instituțională, ci a ieșit public și sâmbătă, și duminică, și luni, să spună că Vlad Voiculescu nu înțelege principii europene și că nu poate să dea ordine autorităților locale cum să organizeze campania de vaccinare, fără să asigure fonduri necesare în acest scop.

În replică, Vlad Voiculescu a declarat luni seară la Antena 3 că atacul lansat de unii lideri PNL la adresa sa are doar un scop politic „intern”.

„M-am uitat peste cifre, la bugetul solicitat de Cluj când încă premier mai era domnul Orban. Atunci doamna vicepremier, Raluca Turcan, a invocat pentru Cluj suma de 104.000 de lei. Atât s-a solicitat pentru Cluj. Mă îndoiesc că 104.000 de lei e o sumă de care să se poticnească un oraș de calibrul Clujului”, a comentat Vlad Voiculescu.

Ministrul Sănătății a mai adăugat că dorește să creadă că e vorba doar de o neînțelegere și că în principiu nu ar trebui să fie o problemă în privința organizării și amenajării acestor centre de vaccinare.

Președintele PNL, Ludovic Orban, a intervenit luni seară în disputa dintre Emil Boc și Vlad Voiculescu, precizând că nu face bine coaliției o comunicare divergentă.

El a spus că există în vigoare o hotărâre de guvern care prevede inclusiv finanțarea de la bugetul de stat a campaniei de vaccinare, dar și primarii trebuie să înțeleagă faptul că pentru asigurarea fondurilor necesare trebuie să fie adoptat bugetul de stat.

5. Vijulie contra Voiculescu. Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat, luni, la Antena 3, că din informațiile pe care le deține, Violeta Vijulie nu va mai conduce Agenția Națională a Funcționarilor Publici.  Vijulie declarase că Nelu Tătaru ar trebui să revină la Ministerul Sănătății.

„E opinia ei. Dar cred că mai repede dânsa va fi schimbată din funcție. Nu e o amenințare, e ceea ce știu eu”, a comentat Vlad Voiculescu.

Președintele în funcție al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Violeta Vijulie, a confirmat, luni, că va fi schimbată din funcție, pentru că instituția a fost solicitată de „partenerii de coaliție”, respectiv de USR-PLUS.

Vijulie a spus, într-o intervenție la Antena3, că schimbarea sa din funcție n-are legătură cu criticile pe care i le-a adus ieri public ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu. Ea susține că l-a criticat pe Voiculescu pur și simplu pentru „lipsa de empatie” pe care a demonstrat-o în schimbul de replici avut cu primarul Clujului, Emil Boc.

6. Episodul Cioloș – Bode. Un prim moment care a tensionat relațiile dintre cele două partide imediat după sărăbători a fost o intervenție  a liderului PLUS, Dacian Cioloș, pe lângă ministrul de interne, Lucian Bode, pentru a-l schimba din funcție pe Laurențiu Cazan, numit la șefia Jandarmeriei Prahova.

Cazan a fost coordonatorul intervenției violente a jandarmilor la mitingul Diasporei din 10 august 2018.

Cioloș a declarat în data de 4 ianuarie că a purtat o discuție cu ministrul de Interne, Lucian Bode, în cadrul căreia s-a convenit că Laurențiu Cazan „nu ar mai trebui să aibă responsabilităţi la comandă operativă”.

În replică, deputatul PNL, Florin Roman, a transmis că decizia destituirii coordonatorului Jandameriadei din 2018 a fost luată la finele anului trecut de ministrul de Interne şi de premierul Cîţu şi că nu este meritul lui Cioloş.

„Am înţeles că dl Cioloş l-a trimis la ascuţit creioane pe găzarul şef, Cazan. Ce n-am înţeles este cum putea face asta nefiind nici şef la Jandarmerie, nici ministru de Interne, nici premier! O fi visat că e deja în 2024 şi a fost ales preşedinte!

Decizia destituirii lui Cazan a fost luată încă de la finele anului trecut de ministrul de Interne, Lucian Bode şi de premierul Cîţu. Dar nu a fost făcută publică din raţiuni care ţin de regulile din MAI”, a declarat Roman.

7. Cioloș contra Cîmpeanu.  Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, a lansat pe data de 23 decembrie un prim atac în interiorul coaliției de guvernare PNL – UDR PLUS – UDMR, criticând prezența lui Sorin Cîmpeanu ca ministru al Educației în guvernul Cîțu. Cioloș a lansat atacul după ce Cîmpeanu, propus de PNL, a trecut de votul comisiilor din Parlament, dar înainte de votul final din plenul legislativului.

”La fel ca o mare parte a societății civile, și eu, personal, am o nemulțumire cu privire la prezența lui Sorin Câmpeanu în Guvern – și, la fel, mulți colegi ai mei. Îl cunosc de multă vreme, dar felul în care a acționat politic și profesional în ultimii ani e departe de ceea ce cred că ar trebui să fie un parcurs politic decent și o referință pentru educația din România”, a scris Cioloș pe Facebook.

Cioloș declarase pe 19 decembrie, în emisiunea ”La Cină” de la Digi24 că nu exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024.

Întrebat explicit de moderatoare dacă ia încalcul o candidatură, Cioloș a spus: ”Nu exclud. 2024? Nu știu, să vedem. Probabil. Dacă nu va fi în 2024, nu știu când s-ar mai putea”.

8. Barna, critici pe tema schimbării directorilor de școli. În educație, o temă de atac a USR Plus la adresa PNL-ului a fost schimbarea directorilor de școli cărora le-au expirat mandatele, prin numire directă de către inspectori.

Deși fostul guvern liberal a promis organizarea de concursuri pentru funcțiile de directori, executivul nu a modificat și legislația astfel încât să poată face angajări și deci examen în timpul stării de alertă.

“Se pare că spre 1000 de directori sunt înlocuiți din cele mai variate motive sau pretexte. (…) Acest demers rușinos, de mimetism de tip PSD-ist, nu este o inițiativă a Guvernului proaspăt instalat, dar este cel mai edificator exemplu că lucrurile nu mai pot continua așa în educație”, a acuzat Dan Barna vineri, 8 ianuarie.

9. Lupte subterane pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.  Un alt subiect care a provocat tensiuni între cele două partide e PNRR, planul pentru cheltuirea celor 30 de miliarde de euro de la UE. Cele două partide se luptă pentru a-și promova proiectele. Deocamdată, disputele sunt doar în spatele scenei, în întâlnirile oficiale sau cele informale dintre partide.

10. Blocaj la împărțirea funcțiilor din eșaloanele inferioare. Liderii coaliției s-au întâlnit, luni, pentru o nouă discuție despre împărțirea funcțiilor de prefect și subprefect, după eșecul negocierilor de săptămâna trecută. Potrivit unor surse participante la discuții, nu s-a ajuns la o înțelegere, urmând ca miercuri să aibă loc o nouă rundă de negocieri, transmite Digi24.ro.

După mai bine de două ore de discuții, liderii PNL, USR PLUS și UDMR au decis să amâne o decizie după ce nu s-au înțeles pe împărțirea funcțiilor.

Potrivit algoritmului stabilit la negocierile pentru formarea guvernului, PNL ar urma să numească prefecți în 23 de județe, USR PLUS în 14 și UDMR în 5 județe. De asemenea, PNL va avea 47 de subprefecți, USR PLUS -28 și UDMR – 10.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin