G4Media.ro

Meme-urile vor fi interzise? Ce însemnă taxa pe link? Totul despre directiva…

Meme-urile vor fi interzise? Ce însemnă taxa pe link? Totul despre directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală

Majoritatea statelor membre au votat poziţia de negociere a Consiliului UE, Parlamentul European urmând să aibă un vot final în martie sau aprilie despre proiectul directivei privind dreptul de autor pe piața unică digitală. Articolul 13 al directivei schimbă în esență modul în care conținuturile online sunt consumate, realizate și publicate.

Cei care resping articolele 11 și 13 și-au ales ca slogan hashtagul #saveyourinternet: o petiție scrisă pe acest subiect a ajuns la 4,4 de milioane de semnături; de asemenea, împotriva acestei dispoziții s-au pronunțat mai mult de 70 de personaje reprezentative pentru dezvoltarea internetului, de exemplu „tatăl” internetului, Tim Berners Lee, cofondatorul Wikipedia Jimmy Wales, sau cofondatorul Mozilla, Mitchell Baker.

De ce sunt necesare reglementările legate de drepturile de autor în context online?

Tema a devenit actuală deoarece actele normative în privința drepturilor de autor – și în special cele legate de piața muzicii pe internet – au fost actualizate ultima oară în 2001, și sunt depăşite. În ultimii ani au fost lansate mai multe tipuri noi de servicii, care de asemenea trebuiesc reglementate în vreun fel.

Casele de discuri din Europa susțin că platformele online profită din muzica lor, iar din veniturile obținute nu restituie decât o mică fracțiune editurilor și artiștilor. Pe de altă parte, pentru foarte mulți creatori aceste platforme online reprezintă singura posibilitate de a ajunge la un public mai larg.

De multe ori plătim deja pentru a descărca sau a asculta muzică pe internet. Care este deci problema?

Susținătorii noilor reguli argumentează spunând că nu toate platformele plătesc în mod egal pentru publicarea unor conținuturi. Deși are 1,5 de miliarde de utilizatori, YouTube de exemplu funcționează în conformitate cu actele normative concepute pentru comerțul electronic, de aceea nu este considerat furnizor de conținuturi.

Chiar dacă cedează editurilor o parte din profitul obținut din publicitate, acesta se întâmplă pe baza unor aranjamente individuale, și nu pentru că ar fi obligat prin lege. În schimb, serviciile comerciale de streaming, cum ar fi Spotify, plătesc marilor case de discuri sume considerabile pentru drepturile de autor.

Scepticii nu neagă că artiștii ar merita un câștig mai mare în urma creațiilor publicate în spațiul online. Ei ne atrag însă atenția că tranzacțiile din industria de divertisment sunt complet netransparente: nimeni nu știe de exemplu cât profit obțin Google și alte platforme din piesele distribuite. De asemenea nu este o informație publică ce sume plătesc aceste firme mari de tehnologie editurilor, respectiv ce parte din acești bani ajung până la urmă în mâna artiștilor.

Ei afirmă că dacă problema de rezolvat ar fi venitul scăzut al artiștilor, atunci soluția nu ar fi ca editurile și casele de discuri să obțină mai mulți bani, ci trebuia propusă o modalitate de a plăti în mod direct creatorilor.

Este oare posibilă reglementarea drepturilor de autor într-o lume în care oricine poate publica orice pe internet?

Aici intervine articolul 13 al actului normativ privind dreptul de autor pe piața unică digitală, care s-ar aplica în cazul oricărei platforme de internet unde sunt stocate sau făcute publice și accesibile conținuturile postate de către utilizatori.

Acest articol obligă platformele implicate să garanteze legalitatea tuturor conținuturilor care sunt uploadate pe platformă, în caz contrar fiind responsabile pentru materialele neautorizate și pot fi sancționate cu amenzi.

Cum se poate verifica dacă de exemplu un videoclip postat pe YouTube nu respectă drepturile de autor?

Legiuitorii au propus realizarea unor baze de date care ar conține toate materialele protejate prin drepturi de autor, iar platformele ar verifica înainte de publicare dacă fișierul care urmează să fie postat este parțial sau total identic cu o creație introdusă în baza de date. În cazul în care conținutul respectiv este protejat de drepturi de autor, sistemul fie blochează publicarea, fie îl obligă pe persoana care dorește să-l posteze să plătească pentru a putea folosi creația respectivă.

Totul sună ca o muncă imensă.

Experții spun că nu se poate implementa metoda ca înainte de fiecare postare YouTube o persoană să verifice conținutul și legalitatea acestuia. Un asemenea sistem este de conceput doar automatizat, cu folosirea amplă a mai multor filtre.

Problema este că aceste filtre – cel puțin inițial – nu vor fi deosebit de sofisticate: ele vor bloca probabil și multe creații originale. Acesta ar avea consecințe neprevăzute pentru artiștii independenți și amatori, respectiv pentru conținuturile generate de utilizatori.

„Printr-o singură trăsătură de condei, internetul se transformă din spațiul nelimitat al expresiei libere într-un teren controlat, înconjurat de ziduri. O astfel de restrângere a libertății de exprimare este nemaipomenită într-o societate democratică” – avertizează organizația Electronic Frontier Foundation.

Într-adevăr vor fi interzise meme-urile?

Meme-urile conferă un exemplu bun pentru a demonstra pericolul pe care îl reprezintă această propunere față de libertatea de creație și de exprimare. Fotografiile pe care se bazează meme-urile sunt de multe ori protejate de drepturi de autor.

Cu toate că legislatorii promit că articolul 13 nu va fi valabil pentru parodie, nu este clar dacă filtrele de pe internet vor fi capabile să recunoască o parodie.

De asemenea nu se știe cum se va decide în cazurile problematice în care un impostor susține că el ar fi autorul unor conținuturi legitime și solicită eliminarea acestora de pe platforme online. De exemplu, platforma Soundcloud a blocat piesele mai multor muzicieni independenți după ce un utilizator necunoscut a afirmat că acestea sunt creațiile lui.

Care sunt costurile unui asemenea sistem de filtre?

Este foarte probabil că baza de date menționată, la fel ca și filtrele presupune o investiție semnificativă din partea platformelor online. Acest lucru duce la o nouă problemă: în timp ce platformele mari vor fi în stare să facă față acestor cheltuieli, actorii mai mici de pe piață probabil nu.

Acesta va însemna că poziția de pe piață a platformelor mari, care sunt într-o situație mai avantajoasă în negocierile cu edituri și artiști, se va întări în continuare, deoarece va fi foarte complicat sau chiar imposibil ca posibila concurență, platformele mai mici, să funcționeze în continuare.

Va trebui să plătim chiar și pentru linkurile distribuite?

Articolul 11 al propunerii de lege conține paragraful cunoscut sub numele de „impozit pe link (link tax)”, ceea ce prescrie că agregatoarele de știri, cum ar fi Google News, să plătească editurilor pentru materialele ale căror linkuri le publică, ceea ce în principiu este o veste bună pentru organele de mass-media.

Cu toate acestea, nimeni nu știe sigur cum va funcționa procesul pus în practică: conform propunerii, distribuirile care se limitează la un link sau la doar câteva cuvinte (de exemplu titlul) nu vor fi taxate, iar Google News nu postează nici în momentul de față mai mult decât atât.

Reglementarea propusă nu ar aplica acest articol la materialele postate de persoane fizice fără vreun scop comercial. Dar cum se decide despre un conținut dacă are sau nu scop comercial, dacă o persoană privată are foarte mulți followeri și publică pe pagina ei și materiale publicitare?

Pe cine afectează aceste modificări?

Practic pe toată lumea, acesta este motivul campaniilor animate atât în favoarea, cât și în contra reglementărilor. Prezintăm aici o infografică impresionantă despre numărul concret al serviciilor implicate.

Casele de discuri din Europa și mai mult de 1000 de artiști s-au pronunțat în favoarea actelor normative, între ei și vedete cunoscute precum Paul McCartney, Jean-Michel Jarre, Placido Domingo, James Blunt sau David Guetta.

Cei care resping articolele 11 și 13 și-au ales ca slogan hashtagul #saveyourinternet: o petiție scrisă pe acest subiect a ajuns la 4,4 de milioane de semnături; de asemenea, împotriva acestei dispoziții s-au afirmat mai mult de 70 de personaje reprezentative pentru dezvoltarea internetului, de exemplu „tatăl” internetului, Tim Berners Lee, cofondatorul Wikipediei, Jimmy Wales, sau cofondatorul Mozillei, Mitchell Baker.

În tabăra #saveyourinternet se regăsesc de asemenea organizațiile Github, Wikimedia, Electronic Frontier Foundation, laolaltă cu mulți artiști independenți pentru care este important ca operele lor să ajungă la un public masiv.

Nu este surprinzător că acestora s-au alăturat și uriașii industriei tehnologice, de exemplu YouTube, Google, Facebook, eBay, Amazon sau Netflix, pronunțându-se în contra propunerii de lege.

Liderul celor împotriva regulilor este deputata din Partidul Piraților, Julia Reda. „Legislatorii abordează drepturile de autor din perspectiva marilor edituri. Nu trebuie să sacrificăm cel mai mare spațiu public pe care îl avem pentru a ne folosi de reglementările drepturilor de autor în gestionarea unor probleme în care miza nu reprezintă de fapt drepturile de autor. Libertatea de exprimare online este o valoare mult prea mare pentru a fi utilizată ca armă în lupta dintre marile companii” – a formulat Reda într-un interviu.

Când se va finaliza varianta definitivă a textului directivei?

Termenul limită a fost amânat de mai multe ori până acum. În 11 februarie 2019 statele membre au votat poziţia Comisiei privind această directivă. Sunt şanse mari ca varianta definitivă a textului să ajungă pentru vot final în faţa Parlamentului chiar înaintea alegerilor europarlamentare, în martie sau aprilie.

Care poate fi deznodământul votului în Parlamentul European?

Familiile de partide votează de regulă în bloc, dar această chestiune depășește diferențele ideologice dintre partide, deci din fiecare grupare există susținători și adversari ai directivei.

De exemplu, în iulie 2018 – spre surpriza tuturor – plenul Parlamentului European nu a votat propunerea elaborată de către comisia juridică, astfel încât poziția parlamentului trebuia rediscutată. În septembrie 2018 însă, Parlamentul European a adoptat poziția revizuită în tema reglementării drepturilor de autor, de aceea negocierile au putut intra în următoarea etapă.

Material publicat ca parte a campaniei împotriva Art. 13, sponzorizat de create.refresh

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. umflatii de la bruxelles n-au facut in viata lor nici macar un bat de chibrit…toata viata bugetar pe banii altora, incununarea succesului in europa. ce pot vota asa oameni altceva decat taxe ca sa aiba ce toca sau privilegii pentru lobbystii care ii mangaie pe crestet? o astfel de mizerie e si gdpr, o creatie mizerabila a unor creiere de bugetari obsedati de bani la buget pentru sifonat in liniste la partid!

    • Scuza-ma, si tu esti din Belgia? „Balon” suna ca o localitate din spatiul francofon.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.