Membrii Colegiului Sacru se întrunesc luni dimineaţă şi după-amiaza în „congregaţii generale”, în timpul cărora se pun de acord asupra profilului viitorului papă şi priorităţilor pentru următorul pontificat

Aşa cum se întâmplă de la începutul perioadei „Sede Vacante” (vacanţa Sfântului Scaun între moartea unui papă şi alegerea succesorului său), membrii Colegiului Sacru se întrunesc luni dimineaţa în „congregaţii generale”, întâlniri cu uşile închise în timpul cărora se pun de acord asupra profilului viitorului papă şi priorităţilor pentru următorul pontificat, transmite luni agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Drumul pe care va merge Biserica Catolică, aflată la bifurcarea dintre o direcţie progresistă şi una conservatoare, va fi decisă de prinţii bisericii, cardinalii electori care se reunesc începând de miercuri într-un conclav cu rezultat foarte incert, privind desemnarea succesorului Papei Francisc.

Printre membrii Colegiului Sacru al Cardinalilor se numără un număr record de 133 de electori – cei sub 80 de ani – cărora, începând de miercuri după-amiază, le revine dificila sarcină de a alege succesorul Papei Francisc, care a murit pe 21 aprilie la vârsta de 88 de ani. Francisc a fost un papă „revoluţionar” pentru unii, al cărui pontificat a fost, timp de doisprezece ani, marcat de o mare popularitate, dar şi de o opoziţie internă acerbă.

Arhitectul unei reforme profunde a instituţiei vechi de două mii de ani, iezuitul argentinian a numit aproximativ 80% dintre cardinalii electori, în special din ţările aflate la periferia Bisericii, departe de Europa. Ca urmare a acestei restructurări, cu 70 de ţări de pe cinci continente reprezentate, un record, acest conclav se conturează deja ca fiind cel mai internaţional din istorie, dar şi printre cele mai deschise, fără favoriţi cerţi.

De la italienii Pietro Parolin şi Pierbattista Pizzaballa la maltezul Mario Grech, inclusiv arhiepiscopul de Marsilia Jean-Marc Aveline şi filipinezul Luis Antonio Tagle, pe lista „papabililor” au fost trecute mai multe nume. Mulţi dintre ei, urmaţi de o mulţime de jurnalişti, au celebrat Liturghia în fiecare duminică în biserica din Roma care le-a revenit în momentul numirii lor.

Însă, la fel ca în cazul alegerii lui Jorge Bergoglio în 2013, „o surpriză” este posibilă, a declarat pentru AFP expertul italian al Vaticanului Marco Politi, care îl descrie drept „cel mai spectaculos conclav din ultimii cincizeci de ani”. Un avertisment care aminteşte de o zicală celebră din Roma: „Cine intră în conclav ca papă, iese cardinal”.

La Vatican, pregătirile sunt în desfăşurare de câteva zile, odată cu amenajarea Capelei Sixtine, care va găzdui acest ritual impresionant începând de miercuri – ora 16:30 (14:30 GMT) – în decorul maiestuos al frescelor lui Michelangelo, inclusiv al impresionantei Judecăţi de Apoi.

În zilele următoare, izolaţi de lume, cardinalii vor vota de patru ori pe zi – de două ori dimineaţa, de două ori după-amiaza – prin scrutin secret, iar voturile vor fi apoi arse într-o sobă. Lumea va avea atunci ochii aţintiţi asupra coşului de fum metalic care străpunge acoperişul capelei, din care, la fiecare două runde de vot, va ieşi fum negru dacă nu se obţine o majoritate de două treimi – 89 de voturi – pentru alegerea unui nou papă sau fum alb, când este ales un nou suveran pontif.

Scandalul abuzurilor sexuale, criza vocaţiilor, rolul femeilor… Multe sunt provocările care îl aşteaptă pe cel de-al 267-lea papă, atât şef de stat, cât şi reper moral într-o lume cuprinsă de conflicte majore şi marcată de dezvoltarea inteligenţei artificiale.

Acoperit de aproximativ 5.000 de jurnalişti, acest conclav a stârnit un interes fără precedent în întreaga lume, mult dincolo de cercurile religioase, după cum o demonstrează milioanele de euro jucate la pariuri pe identitatea următorului papă, succesul jocurilor online şi al filmului americano-britanic „Conclave” cu Ralph Fiennes în rol principal, lansat în 2024.

Având în vedere că Europa este acum „bătrână şi obosită”, ar fi „natural” ca următorul papă să vină „din Africa sau din Asia”, a declarat cardinalul suedez Anders Arborelius într-un interviu publicat duminică de ziarul italian La Repubblica.

Pentru cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, linia de demarcaţie dintre cardinali „nu este nici Nord-Sud, nici centru-periferie”, ci este articulată mai degrabă între cei care doresc continuarea reformelor şi cei care doresc revenirea la etosul catolic.

Confruntaţi cu profundele diviziuni care străbat Biserica, „se poate spune ironic că există o alegere între un papă care încetineşte şi un papă care avansează foarte încet. Pentru că ştim că nu va exista un Francisc al II-lea”, prezice Marco Politi.

Confruntat cu diviziunile profunde din cadrul Bisericii, următorul papă trebuie să fie o figură a „consensului” capabilă să „repare” divergenţele dintre diferitele tabere printr-o colegialitate mai mare, a adăugat el.