Matrioșka economică: cum a înghesuit PNL programul electoral în planul de relansare economică

Guvernul Orban a lansat miercuri, printr-o operațiune de PR fără precedent, marele Plan național de investiții și relansare economică. Guvernul, ajutat de președintele Iohannis, a ocupat complet scena publică pentru lansarea unui program așteptat de mediul privat ca un colac de salvare. A ieșit un document amestecat, cu măsuri bune și îndelung așteptate de mediul de afaceri, dar și promisiuni greu de crezut.

Trebuie spus de la început că nu există vreun termen de comparație între programul PNL și programul economic cu care PSD a câștigat alegerile în 2016. Programul lui Dragnea era atât de absurd și de mincinos, încât consecințele implementării lui au vulnerabilizat enorm România în plină pandemie de coronavirus.

Guvernul Orban și-a sabotat însă credibilitatea demersului cu două informații esențiale, una care s-a dovedit eronată, alta fantezistă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

În primul rând, întreg Programul a fost construit pe o scădere economică de doar 1,9% din PIB – adică prognoza extrem de optimistă de la ultima rectificare bugetară. Câteva ore mai târziu însă, chiar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, recunoștea la Antena 3 (da, liberalii au ajuns până și la Antena 3 cu promovarea marelui Plan) că prognoza e prea optimistă și se așteaptă la o scădere între 2 și 3% din PIB. Dintr-un foc, fundamentul macro-economic al planului de salvare a economiei s-a clătinat la impactul cu realitatea.

În al doilea rând, liberalii au menționat în documentul oficial că, în următorul deceniu, vor să înceapă lucrările la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Cu o administrație complet nereformată, cu un aparat tehnic al CNAIR tarat de incompetență și corupție, cu o incapacitate administrativă dovedită de a gestiona asemenea proiecte, numărul de 3.000 de km (fie și doar începuți) este de domeniul SF.

Nu întâmplător, multe discuții despre proiectul guvernului s-au oprit la anecdotica celor 3.000 de km, o barieră a ridicolului care a cenzurat discuțiile pe fondul documentului.

Înapoi la planul guvernului. El proiectează, de fapt, cheltuirea pe zece ani a resurselor financiare maximale din bugetul național și din bugetul UE (alocați prin multiplele programe de criză și prin bugetul multianul al Uniunii). E mai degrabă un exercițiu de imaginație, dat fiind că nimeni nu poate prognoza cu un grad decent de acuratețe cum va arăta economia globală sau cea europeană în 2021.

Planul guvernului păcătuiește și prin încercarea de a acomoda prioritățile baronilor locali cu prioritățile reale de dezvoltare. Așa au eșuat toate guvernele care au cedat la cererile Dumnezeilor nesătui de prin județe: au sacrificat proiectele reale în favoarea celor care nu aduc nicio valoare adăugată, dar îmbogățesc firmele de partid. Programul guvernului PNL le dedică acestor șefi de județe sume uriașe, deși tendința societății e clară: marile aglomerări urbane sunt viitorul, comunitățile rurale (mai ales cele izolate) se sting încet-încet.

În ceea ce privește măsurile de relansare pe termen scurt, e de apreciat că guvernul a acceptat mare parte din sugestiile mediului de afaceri și a introdus măsurile atât de necesare: sprijinirea angajaților (șomaj tehnic, program redus sau flexibil de lucru), granturi pentru IMM-uri și marile companii, digitalizarea accentuată a administrației. Sunt măsuri punctuale, luate într-o situație excepțională, când barielele ideologice nu mai contează.

O altă bilă albă este recursul al fondurile europene dedicate acestor măsuri punctuale. Rămâne să vedem operaționalizarea acestor măsuri și impactul lor asupra economiei. Un semn de întrebare e legat de posibila distorsionare a piețelor în care guvernul va interveni cu granturi și garanții, așa cum a făcut-o și în piața media cu ajutoare masive care nu au fost condiționate decât de audiențe.

În privința granturilor nerambursabile (helicopter money) pentru IMM-uri, studenți, antreprenori și agricultori e de văzut cum vor funcționa filtrele care vor decide cine primește și cine nu primește finanțarea. La cum arată administrația din România, politizată și nereformată, mă aștept să ne trezim cu micii clienți politici de prin județe în fruntea listelor cu proiecte câștigătoare.

Pe scurt, avem acum un program de relansare mascat cam inabil într-unul electoral, cu care PNL – de mână cu președintele Iohannis – va începe dubla campanie pentru alegerile locale și parlamentare. Câte dintre sutele de promisiuni – mai realiste sau mai fanteziste – vor fi puse în practică? Aș vrea să fiu contrazis și, peste zece ani, să circulăm pe cei 3.000 de km de drumuri noi, dar tare mă tem că până atunci voi fi albit așteptând în van metroul pe un peron din Drumul Taberei.