Marius Andruh: Despre devotament, în primul rând, la Olimpiada de Chimie 2021

În mod obiectiv, olimpiadele școlare nu se puteau organiza în acest an în formatul clasic, iar anul trecut ne-a prins nepregătiți: nu am avut olimpiada de chimie. Intrate de mai bine de 50 de ani în viața scolii și în conștiința publică, ele, olimpiadele, au stimulat și sprijinit pasiunea elevilor pentru o anumită disciplină. Dorite de elevi, organizarea lor într-o altă formă (respectiv online) era necesară. Solicitările insistente ale elevilor ne-au bucurat și ne-au arătat că interesul pentru Chimie a supraviețuit. A trebuit să adaptăm și, mai ales, să dezvoltăm experiența ultimului an în ceea ce privește examinarea simultană a unui mare număr de elevi. A trebuit să schimbăm, pentru prima etapă, întreaga gândire a elaborării subiectelor. A trebuit să facem un efort organizatoric pentru care experiența anilor anteriori ne-a folosit doar în mică măsură. A trebuit să renunțăm, pentru ultima etapă, la proba practică, prin a cărei pregătire elevii se apropiau de adevărata chimie și descopereau bucuria lucrului în laborator. A trebuit să ne adaptăm din mers și să găsim soluții pentru probleme diverse și neașteptate.

Când vorbim sau scriem despre olimpiade, ne referim, cel mai adesea exclusiv, la elevi și la rezultatele lor, ei fiind, desigur, actorii principali. În acest text vreau să vorbesc însă despre altceva și anume despre devotamentul excepțional al profesorilor de chimie – pentru elevi, pentru școală, pentru disciplina pe care o slujesc. Devotamentul celor care a făcut posibilă această olimpiadă.

Am constatat cu tristețe că, la întoarcerea în țară a elevilor medaliați la olimpiadele internaționale, profesorii de la clasă, adevărații lor descoperitori, sunt amintiți în treacăt sau deloc. Toți profesorii, indiferent de disciplina predată, au această datorie, de a descoperi și stimula elevii, datorie care nu trebuie însă confundată cu acțiunea agresivă de racolare a oricărui elev bun pentru orice disciplină. Un adevărat profesor trebuie să scoată la lumină și să stimuleze înclinația unui elev pentru Chimie (sau orice altceva), dacă ea există, să îl îndrume pe drumul frumos al cunoașterii. Să îi transforme interesul și talentul latent în pasiune. Mai târziu, elevul va trebui să își croiască, sub îndrumarea altor maeștri, drumul spre creația științifică (sau artistică).

Citește pe Edupedu.ro articolul integral semnat de academicianul Marius Andruh, profesor de Chimie anorganică la Universitatea din București și președintele Secției de Științe Chimie a Academiei Române