„Mâini roșii” pe Memorialul Shoahului: patru bulgari, condamnați la pedepse cu închisoarea între doi și patru ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Patru cetățeni bulgari au fost condamnați, vineri, 31 octombrie, la pedepse cu închisoarea de la doi la patru ani, fiind recunoscuți vinovați pentru aplicarea a peste 30 de graffiti cu “mâini roșii” pe Memorialul Shoah în mai 2024, pe fondul suspiciunilor de interferență străină, potrivit BFM TV.

Tribunalul penal din Paris, a cărui decizie este în general conformă cu cererile procuraturii, a pronunțat o pedeapsă de doi ani împotriva lui Georgi Filipov și Kiril Milushev, prezentați ca executanți, de patru ani împotriva lui Nikolai Ivanov și de trei ani împotriva lui Mircho Anghelov, fugit, aceștia din urmă fiind considerați „creierele” operațiunii.

35 de graffiti pe Zidul Dreptății

Toți au primit, de asemenea, interdicția definitivă de a părăsi teritoriul francez.

Aproximativ 35 de graffiti au fost descoperite pe 14 mai 2024 pe Zidul Dreptății, în fața Memorialului situat în centrul Parisului, care se vrea un loc de arhivare, educație și reculegere, „singurul monument dedicat evreilor din Franța”, a insistat joi directorul său, Jacques Fredj.

Ancheta a evidențiat o acțiune „susceptibilă de a corespunde unei acțiuni de destabilizare a Franței orchestrată de serviciile de informații” rusești, coordonată de serviciul Viginum, însărcinat cu combaterea interferențelor digitale străine, care a constatat „o instrumentalizare” a acestui caz pe rețeaua X „de către actori legați de Rusia”.

Ingerințe străine

Cazul se înscrie, de asemenea, în contextul altor presupuse ingerințe străine: stele ale lui David desenate cu spray în regiunea Parisului, capete de porc abandonate în fața mai multor moschei sau sicrie depuse la poalele Turnului Eiffel.

Însă, deși dosarul „mâinilor roșii” este primul dintre aceste tentative de destabilizare care a fost judecat, acesta nu a fost judecat pentru infracțiuni „comise în numele unei puteri sau entități străine sau sub control străin”, o circumstanță agravantă care a apărut în Codul penal numai după producerea faptelor.

În hotărârea lor, magistrații au considerat totuși că ingerința „nu era contestabilă” și „rezulta în mod clar”, descriind o acțiune coordonată din străinătate, „cu un scop ostil”, pentru „a agita opinia publică, a accentua diviziunile existente și a fragmenta și mai mult societatea franceză”.