Keno Verseck, ziarist german pus pe lista neagră în Ungaria: Pericolul lui Orbán – modelul lui netransparent şi corupt este foarte atractiv pentru lideri precum Dragnea, Kaczyński, Babis, Fico şi Borisov

Ziaristul german, Keno Verseck, (Der Spiegel), un excelent cunoscător al Europei de Est, spune într-un interviu pentru G4Media.ro că Viktor Orban este o inspiraţie pentru alţi lideri din regiune, printre care şi Liviu Dragnea. Keno Verseck, pus pe o listă neagră de un ziar apropiat guvernului maghiar, descrie peisajul media din Ungaria, unde doar 10-12 titluri au rămas independente. Ziaristul german explică şi eşecul UE de a disciplina statele membre care înregistrează derapaje de la valorile democratice.

Rep: Publicația Maghiar Idok v-a inclus recent pe o așa-numită listă neagră a corespondenților străini în Ungaria. Care credeți că este sensul acestui demers?

Keno Verseck: Presa maghiară se află, în cea mai mare parte, sub influenţa guvernului maghiar, respectiv în mâinile unor proprietari apropiaţi guvernului sau lui Viktor Orbán. Exista o mică parte a mass-media (TV, print, online, radio-uri, vreo 10 – 12 la număr) care este încă independentă şi care face anchete. Şi sunt câţiva corespondenţi, ziarişti străini care cunosc foarte bine situaţia. Orbán nu este deranjat dacă scrii un editorial negativ despre el, pentru că se simte confirmat. Dar dacă scrii articole fondate despre deficienţele din sistemul lui, este deranjat. Şi ajungi pe liste. Cred că este vorba despre intimidare – inclusiv ca semnal pe plan intern, la adresa ziariştilor care au mai rămas independenţi.

Rep: De ce guvernul maghiar vă consideră un jurnalist indezirabil?

Keno Verseck: Unii dintre noi (ca mine) cunoaştem situaţia din Ungaria de zeci de ani, eu vorbesc limba maghiară, fac câteodată anchete despre corupţie (cum am făcut recent, era vorba despre un caz în care au dispărut vreo 30 de milionane de euro bani publici, dintre care şi fonduri UE, deocamdată fără urme) sau scriu despre subiecte cu adevarat neplăcute pentru sistemul Orbán (de exemplu politica socială catastrofală pentru oameni mai săraci). Niciodată n-am fost dat în judecată de către guvernul maghiar, nici măcar nu mi-au cerut o corectură pentru o afirmaţie falsă, pentru că nu era cazul. Şi dacă n-au alte mijloace, scot liste.

Dar vreau să subliniez ca eu nu sunt un caz dramatic în comparaţie cu multe altele. Existenţa colegilor mei maghiari care nu vor să se conformeze (cu politica guvernului Orban – n.red.) este, practic, distrusă, mulţi sunt şantajaţi cu asta, alţii se văd nevoiţi să-şi caute alte meserii sau să emigreze.

În Slovacia a fost omorât recent colegul nostru, Ján Kuciak, în Muntenegru a fost împuşcată în picior, marţi seară, o colegă de la cotidianul Vijesti, Olivera Lakic, şi este doar cel mai recent caz într-o serie de zeci de astfel de cazuri din ultimii ani. Deci faptul că unii dintre noi ajungem să figurăm pe liste negre trebuie luat în serios, dar există cazuri mult mai grave.

Rep: Cum ați descrie situația presei în Ungaria? Mai există publicații independente, dacă da, care sunt acestea?

Keno Verseck: Există, formal, libertatea presei. Dar presa ca atare şi în ansamblu nu-şi mai poate îndeplini funcţia: informare independentă şi echidistantă a unui public larg şi controlul puterii. Aş estima că presa independentă ajunge, în mod constant, doar la 10, 15, poate 20% din populaţie. Mai sunt vreo 10 – 12 medii independente. În televiziune – ATV. În print – Népszava, hvg, 168 óra, Magyar Narancs, Élet és irodalom. În radio: Klubrádió. Pe online – index.hu, hvg.hu, 444.hu, 24.hu. Aceste medii sunt oarecum semnificative. Dar au răspândire restrânsă. Cel mai influent mediu independent este televiziunea RTL Klub (în proprietatea concernului RTL), este de tip bulevardier, dar cu un magazin de ştiri foarte bun (Híradó) care are, spre deosebire de ceilalţi menţionati, acoperire foarte largă.

Rep: Considerați că există similitudini între Ungaria și România în ce privește comportamentul guvernului și intenția majorității PSD-ALDE de a controla cât mai multe instituții care asigură echilibrul într-o democrație? Există riscul ca modelul democrației iliberale a lui Orban să contamineze țările din Estul Europei?

Keno Verseck: Da, există similitudini; sunt însă diferenţe multe care pleacă de la faptul că PSD-ALDE n-are majoritatea lui Orbán şi oricum n-are nici un Orbán. Orbán este un lider de tip aproape bolşevist în ce priveşte stilul de conducere, el controlează totalmente partidul lui, fără el acest partid s-ar destrăma în cel mai scurt timp; sensul ultimilor 8 ani a fost alinierea totală a administraţiei de stat din Ungaria. Astăzi, statul maghiar şi partidul Fidesz (partidul de coalitie KDNP nu prea contează, are câteva terenuri de joc) sunt practic identice.

Pericolul lui Orbán constă în faptul că modelul lui autoritar, netransparent şi corupt este, din diferite motive, foarte atractiv pentru alţi lideri, începând cu Jarosław Kaczyński, Andrej Babis, Robert Fico până la Dragnea, Borisov, alţii ca Vucic sau Djukanovic au deja modele asemănătoare. Diferentele constau în interesele celorlalte state. Polonia şi România sunt puternic antiruseşti, Zeman e prorus, dar Babis e pro-UE, Dragnea şi Borisov vor să rămână mai mult sau mai puţin într-o zonă gri, fără planuri foarte coerente, puternice anti-UE cum are Orbán. Dar nu vorbim doar despre Europa de Est, Vestul nu este nicidecum mai presus. Orbán are în Vest foarte mulţi prieteni şi fani. La alegeri, în Germania, poate ar câştiga 20%, dacă nu mai mult.

Rep: Cum se explică recentele manifestații din Ungaria? Abia au trecut alegerile, Orban și FIDESZ au câștigat din nou majoritatea de două treimi. Ce anume le-a declanșat?

Keno Verseck: Orban a câştigat din motive multiple şi complexe. Este, într-adevăr, popular pentru un număr considerabil de maghiari, vreo 2,5-3 milioane de alegători. Sistemul electoral este liber, dar totalmente nedrept, este alcătuit în aşa fel, încât să câştige un partid mare ca Fidesz (alte partide mari nu există). Au fost şi fraude şi presiuni. Tabăra lui Orbán este foarte unită: de la centru spre dreapta, practic nu mai există altcineva. Jobbik a pierdut pariul unui partid conservator de centru – ce au câştigat acolo, au pierdut la dreapta extremă către Fidesz.

Vorbind despre pericolul migraţiei care actualmente în Ungaria nu există deloc, Orbán a speriat o bună parte a populaţiei maghiare într-un mod nemaivăzut şi nemaipomenit. A creat cu succes un inamic inexistent (Soros) cu un plan (planul Soros) inexistent. A putut să atragă voturile maghiarilor nerezidenţi din ţările vecine, care aduc, prin liste, 1-3 mandate. În schimb, cetăţenii maghiari rezidenţi din Ungaria care se află ca migranţi-lucrători în Occident n-au același drept de vot ca maghiarii nerezidenţi din Ardeal, Vojvodina ş.a.m.d.

Rep: Cum mai pot fi determinate țări ca Ungaria, Polonia sau România să respecte valorile UE și ale statului de drept? Va funcționa mecanismul legării fondurilor UE de respectarea acestor valori?

Keno Verseck: UE a eşuat în încercarea de a determina Polonia, Ungaria, România şi alţii să respecte statul de drept. Motivele sunt multiple şi complexe. UE a crezut că odată ajunsă la stadiul unei democraţii, există doar drumul spre îmbunătăţirea situaţiei, nu şi înapoi. A fost o greşeală. Cum a fost o greşeală când s-a vorbit în anii 90 despre situaţia unor reforme democratice şi economice ireversibile. UE nu a prevăzut cazul întoarcerii către un sistem semi-autoritar, hibrid, n-are un cadru bine definit pentru astfel de cazuri.

Mijloacele care există sunt greoaie şi necesită, de cele mai multe ori, votul tuturor membrilor, prin urmare pot fi blocate ușor. Nu există nici voinţă politică suficientă, la Partidul Popular European e nevoie de voturile lui Orbán, la Partidul Socialist e nevoie de voturile PSD ş.am.d. De aceea avem situaţia în care Polonia, care nici pe departe nu este încă atât de antidemocratică precum Ungaria, a văzut până acum mai multe măsuri disciplinare decât Ungaria (partidul PiS aflat la putere în Polonia nu este afiliat la PPE, ci la un grup european partid mai mic, mai puţin semnificativ).

Foto: Keno Verseck (arhiva personală, via Deutsche Welle)