Judecătoria Câmpina întreabă Curtea de Justiție a UE dacă să țină cont de deciziile CCR privind prescripția/ Miza: scapă sau nu inculpați și condamnați precum Elena Udrea, Ioana Băsescu și alții

Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea de Justiție a UE (CJUE) și a întrebat dacă trebuie să țină cont de deciziile CCR privind prescripția, potrivit unui comunicat al Forumului Judecătorilor.

”Prin încheierea de şedinţă din 01.07.2022, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 267 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu privire la următoarea întrebare:

”Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că permite instanțelor judecătoreşti naționale de drept comun să lase neaplicate din oficiu deciziile curții constituționale naționale prin care, coroborat cu pasivitatea/inacţiunea puterii legiuitoare (Parlamentul) de a se conforma jurisprudenței rezultate din deciziile menționate şi de a pune de acord prin legiferare prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, se poate crea o normă penală care are efect înlăturarea răspunderii penale a făptuitorilor prin restrângerea efectelor prescripţiei răspunderii penale şi un mecanism efectiv de impunitate sistemică a oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de natura şi gravitatea acestora, prin închiderea procedurilor judiciare, dacă ele consideră că această jurisprudență este contrară art. 3 alin. (2) din Tratatul Uniunii Europene, art. 67 alin. (1) şi (4) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene sau Deciziei 2006/928”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Trimiterea preliminară a fost formulată într-o cauză penală vizând infracțiunea de săvârșire a unei infracțiuni de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 335 alineatul (1) din Codul penal și vizează practic compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a efectelor Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022, pronunțată de Curtea Constituţională”, arată Forumul Judecătorilor.

Este prima astfel de sesizare a CJUE din partea instanțelor românești privind consecințele deciziilor CCR privind prescripția. Pe 5 iulie 2022, Curtea de Apel București a respins o cerere similară a DNA de sesizare a Curții de Justiție a UE în dosarul Hidroelectrica în care Elena Udrea este judecată pentru corupție.

Care e miza

Dacă deciziile CCR privind prescripția s-ar aplica așa cum solicită avocații – adică să retroactiveze pe principiul legii penale celei mai favorabile de la data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția din 25 iunie 2018 până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014 – atunci dosarul Hidroelectrica ar fi prescris din 2019.

Dacă instanțele vor considera că deciziile CCR privind prescripția nu retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, atunci dosarul s-ar prescrie în noiembrie 2023.

Cum instanţele nu s-au pronunţat nici măcar pe fond, practic dosarul Hidroelectrica va intra într-o cursă contracronometru pentru a se ajunge la un verdict definitiv înainte de împlinirea termenului de prescriere. Vezi detalii aici.

Și dosarul ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009” ar fi prescris încă din 2019, dacă instanțele ar aplica deciziile CCR privind prescripția așa cum solicită avocații. Cu alte cuvinte, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare.

Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpați anchetați sau judecați în acest moment și toate persoanele condamnate din România cer parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

În plus, persoanele condamnate formulează cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a se stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul în care au fost condamnate. Dacă da, atunci solicită să fie eliberate din închisoare. Este cazul patronului de la FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu. El a fost eliberat temporar din detenție după ce a solicitat instanțelor să îi re-analizeze cazul din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția.

”Asistăm la o amnistie mascată, în realitate. Ceea ce a vrut să facă Liviu Dragnea în 2018 cu acea ordonanță de grațiere și amnistie, ar putea fi pus în aplicare prin aceste decizii CCR privind prescripția”, a punctat un magistrat pentru G4media.ro.

Înalta Curte trebuie să se pronunțe în legătură cu retroactivarea deciziilor CCR

Curțile de Apel din București și Craiova au cerut Înaltei Curți să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripția retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile. Înalta Curte a stabilit termen pentru judecarea acestei cereri privind dezlegarea unei chestiuni de drept pe data de 25 octombrie 2022.

Context. În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.