Judecătoarea Andrea Chiș critică proiectul Ministerului Justiției pentru desființarea SIIJ: Partea negativă este că dosarele nu se întorc și la parchetele specializate

Andrea Chiș, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arată într-un răspuns pentru publicația Main News că desființarea Secției Speciale este un lucru bun, însă pune sub semnul întrebării unele prevederi din proiectul legislativ pus în dezbatere de ministrul Cătălin Predoiu.

• Principalele declarații ale judecătoarei Andrea Chiș:

– Partea bună este că se desființează Secția Specială și că trece competența la procurori care oricum aveau înainte, cel puțin parțial, competența de a instrumenta și astfel de cauze.

– Partea negativă este că dosarele nu se întorc și la parchetele specializate. În proiectul de lege, cauzele de corupție sau de crimă organizată care implică magistrați, chiar dacă sunt cercetate și alte persoane, se vor trimite spre instrumentare procurorilor competenți să cerceteze magistrați.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

– Proiectul cere, printre alte condiții, și pe aceea ca acești procurori să fi instrumentat cauze complexe și să aibă o experiență profesională semnificativă în investigarea infracțiunilor de corupție și crimă organizată. O astfel de experiență e greu de imaginat că se poate dobândi în altă parte decât în structurile specializate, respectiv DNA și DIICOT. Cu alte cuvinte, pot fi selectați procurori care au activat în cadrul acestor structuri, dar nu pot fi selectați cei care activează în momentul desemnării lor pentru a cerceta magistrați

– Desemnarea de către Plenul CSM a acestor procurori presupune o implicare și a judecătorilor în cariera procurorilor, care poate fi înțeleasă, având în vedere faptul că acești procurori vor putea ancheta și judecători, inclusiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Un neajuns ar putea să îl reprezinte faptul că Plenul poate, fără a fi obligat, doar în măsura în care apreciază, să îi asculte pe acești procurori, invitându-i să susțină un interviu, ceea nu este suficient de previzibil și transparent. În cazul procurorilor DNA, de exemplu, interviul în fața Secției pentru procurori a CSM este obligatoriu, ședințele fiind publice, transmise online și postate pe site-ul Consiliului, asigurând, astfel, transparența procesului.

– Nu există în expunerea de motive o informare privind numărul procurorilor care funcționează la parchetele la care se face referire în proiect, care ar avea vechimea și mai ales experiența profesională cerută de proiect, pentru a se putea verifica numărul procurorilor dintre care vor fi selectați cei care vor ancheta magistrați (baza de selecție). Vechimea cerută de proiect pentru acești procurori este de 12 ani pentru cei de parchet de curte de apel și de 15 ani pentru cei din cadrul PÎCCJ, vechimi cerute pentru procurorii generali ai acestor parchete. Vechimea necesară pentru promovarea în funcții de execuție în aceste parchete era suficientă. (sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Citește tot articolul pe MainNews.ro