Jerusalem Post: Un consiliu municipal din România a respins prin vot desființarea bustului lui Mircea Vulcănescu, funcționar guvernamental pro-nazist

Articol publicat de THE JERUSALEM POST, citat de Rador:

Organizații de monitorizare din România au condamnat decizia unei unități administrative a consiliului municipal al Bucureștilor de a refuza să dezafecteze un bust în onoarea lui Mircea Vulcănescu, care a servit în calitate de subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe în guvernul pro-nazist al României din vremea celui de-al doilea război mondial.

Consiliul municipal al Sectorului 2 din București a respins pe 28 decembrie prin vot o rezoluție în virtutea căreia monumentul ar fi fost îndepărtat din parcul Sfântul Ștefan din capitala României. Rezoluția, care a atras atenție la nivel național, a fost inițiată de către un consilier al Partidului Național Liberal de centru-dreapta și nu a fost adoptată din cauză că o majoritate a consilierilor s-a abținut la vot.

Parlamentarul Antonio Andrușceac, de la formațiunea naționalistă de extrema dreaptă Alianţa pentru Unirea Românilor, a fost prezent la vot și a acuzat Institutul pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel (INSHR-EW) – instituție publică ce pledează de vreme îndelungată pentru îndepărtarea monumentelor în onoarea personajelor naziste ori colaboraționiștilor naziști – că „rescrie istoria românească și demolează cultul eroilor și martirilor ei”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

INSHR-EW consideră că respingerea rezoluției constituie o violare a unei legi adoptate de parlamentul român în 2002 și revizuite în 2015 care scoate în afara legii glorificarea personajelor vinovate de crime împotriva umanității.

Păstrarea bustului lui Vulcănescu, a precizat INSHR-EW într-un comunicat publicat miercuri, contravine totodată și strategiei naționale de luptă împotriva antisemitismului adoptate de România în 2021.

„Această politică publică rămâne doar pe hârtie atât timp cât criminali de război, membri ai guvernului Antonescu, continuă să fie tratați drept modele civice de către autorități”, a declarat într-un comunicat INSHR-EW.

Maximilian Marco Katz, șeful Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului, din București, a criticat și el votul consiliului.

„În cursul celui de-al doilea război mondial Mircea Vulcănescu a făcut parte din guvernul mareșalului Antonescu, care a legiferat și implementat legislație și măsuri antisemite care au dus la Holocaustul românesc”, a scris el într-o declarație pentru Jewish Telegraphic Agency.

Ion Antonescu, premierul României la începutul anilor ’40, s-a aliat cu Adolf Hitler în cursul războiului. În Holocaust au fost uciși între 280.000 și 380.000 de evrei români.

Katz a amintit că Vulcănescu a fost condamnat în 1946 la opt ani de închisoare de către autoritățile comuniste postbelice, care l-au găsit vinovat de colaborare cu Germania nazistă și l-au încarcerat până la moartea lui în 1952. Vulcănescu a participat la adoptarea legislației prin care evreii au fost supra-impozitați și prin care li s-au confiscat proprietățile.

Fiica lui Vulcănescu, Maria, a încercat să-și reabiliteze tatăl, invocând violarea procedurilor judiciare, caracteristică proceselor comuniste postbelice. Însă Curtea de Apel București i-a respins acțiunea în justiție în 2019.

În urma acelei decizii judecătorești, afirmă Katz, Vulcănescu rămâne „un criminal de război”, drept pentru care „toți care s-au opus ori s-au abținut” la votul privind rezoluția pentru desființarea monumentului „au acționat în cunoștință de cauză contrar” legii din 2002 privind personajele vinovate de crime de război.

Amintirea lui Mircea Vulcănescu, atât în calitate de intelectual cât și de demnitar, s-a aflat în centrul unor controverse succesive de la căderea comunismului în 1989. Mai mulți istorici și intelectuali, precum și grupări naționaliste și unii activiști care pledează pentru memoria victimelor comunismului, îi neagă rolul în persecutarea evreilor și au semnat mai multe apeluri în apărarea lui. Apărătorii lui afirmă că el a protestat deschis împotriva unora dintre măsurile antisemite ale regimului Antonescu și chiar a încercat să le amelioreze efectele. (Traducere: Andrei Suba)